Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative Bucureşti

Împreună cu lector/expert univ.dr. Florin MACIU, profesor asociat la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative Bucureşti din cadrul Universităţii „Spiru Haret”, începând cu acest număr al revistei, vă invităm să vă exprimaţi opiniile cu privire la:

O altă variantă în locul revenirii la serviciul militar obligatoriu (I)

Nu, nu o să vorbim despre Starship troopers. S-au ocupat de asta Robert A. Heinlein, Paul Verhoeven şi Casper van Diem. Cum, nu ştiţi cine sunt? Chiar nu contează. Avem preocupări mult mai serioase. Iată despre ce este vorba.

1. Războiul dintre Ucraina şi Rusia, două state unde există conscripţia

Deşi invazia Rusiei în Ucraina începuse încă din 2014, mulţi au rămas perplecşi când conflictul a fost continuat la un nivel mult mai înalt, în februarie 2022. Trupele masive ruseşti adunate la graniţă cu cheltuieli imense îndemnau raţiunea să ne aşteptăm la război. La fel şi evenimentele din teritoriile ocupate de ruşi în Ucraina. Dar speram cu toţii să trăim în pace. Un conflict militar în Europa, în acest secol, după toată experienţa teribilă acumulată în trecut şi grozăviile îndurate de omenire, părea de neconceput. Lectorii noştri, fie ei în Italia, Germania ori Statele Unite sau în oricare alt stat NATO ne asigurau, pe baza unor argumente teoretice solide, că nu poate exista o conflagraţie între două state cu regim democratic. Numai că nimeni nu stabilise în mod indubitabil că vecinii noştri de la est, mai mult sau mai puţin îndepărtaţi ca distanţă, trăiesc într-o democraţie veridică (aproape) deplină.

Într-o anumită ordine de idei, specialişti în ştiinţe politice¹ ne indică un fenomen destul de răspândit în această epocă – alunecarea spre înapoi a democraţiei, un proces invers democratizării, caracterizat prin hotărâri adoptate arbitrar, măsuri represive crescute, alegerile libere şi corecte în declin, libertatea de exprimare în regres, statul de drept prejudiciat, exacerbare, exagerare şi patos, atunci când sunt abordate teme de securitate naţională. O formă a democraţiei defecte² este anocraţia – un regim politic care nu este, pe deplin, nici democraţie, nici dictatură, adesea supus instabilităţii politice.

În continuarea celor prezentate, adăugăm câteva informaţii furnizate de OWID³ şi trebuie să menţionăm că, potrivit evaluării şi clasificării Freedom House (2023)⁴, Rusia era considerată un stat cu un regim politic not free, în timp ce al Ucrainei era partialy free. Conform unei alte caracterizări⁵, ambele ţări intrau, în concordanţă cu actualizarea din martie 2023, în categoria electoral autocracy – cetăţenii au dreptul să-şi aleagă şeful executiv şi legislativul prin alegeri la care participă mai multe partide; sunt, însă, lipsiţi de libertăţi cum ar fi libertatea asocierii ori a exprimării, care fac alegerile să aibă un sens, să fie libere şi corecte⁶.

În altă ordine de idei, trecuseră şi vremurile când Federaţia Rusă, începând cu 1994, avea un parteneriat de pace cu NATO sau când, la un nivel superior, înţelegerea între cele două entităţi se manifesta prin existenţa unui Consiliu Mixt Permanent NATO – Rusia sau, mai aproape de timpurile acestea, un Consiliu NATO – Rusia. Relaţiile au început să se deterioreze la scurtă durată după crearea acestei instituţii, culminând chiar, în 2021, cu expulzarea unor oficiali ruşi de la cartierul general de la Bruxelles, dar şi cu hotărârea ruşilor de a-şi suspenda misiunea la NATO şi închiderea misiunii NATO la Moscova. La Madrid⁷, în 2022, consiliul respectiv a fost înmormântat, iar Rusia catalogată drept o ameninţare la adresa securităţii Euro – Atlantice, chiar dacă scopul alianţei militare este să ajute Ucraina să se apere, nu să lupte împotriva Rusiei.

Operaţiunile speciale militare ale Preşedintelui Putin de demilitarizare şi denazificare a Ucrainei s-au soldat cu zeci de mii de victime civile şi alte sute de mii militare, pe lângă multe alte efecte care au afectat serios aproape întreaga omenire. Pentru a exercita dreptul legal şi legitim la autoapărare, Preşedintele Zelenskyy a declarat legea marţială şi mobilizarea generală pentru toţi cetăţenii ucraineni, bărbaţi între 18 şi 60 de ani, cărora le-a fost şi interzis să plece din ţară. Din nevoia de a completa trupele care au suferit pierderi după doi ani de luptă, în Ucraina au fost adoptate reglementări care au scăzut vârsta de recrutare pentru serviciul militar obligatoriu de la 27 la 25 de ani⁸.

La rândul lor, ruşii, la şapte luni după invazie, au declarat mobilizarea parţială a militarilor rezervişti, iar, prin ministrul apărării, Sergei Shoigu, au făcut referire la un plan care urmărea mobilizarea a 300 000 de recruţi. Pe 21 septembrie 2022, preşedintele Rusiei a semnat decretul de punere în practică a acestei masive mobilizări, amănunt despre care vom mai vorbi. Şi în Rusia, serviciul militar este obligatoriu, iar cei care sunt chemaţi la datorie, în mod normal, nu ar trebui trimişi în misiuni în afara graniţelor, dar, se pare că guvernul are nevoie şi de această variantă⁹. Necesitatea de a suplimenta trupele care au suferit pierderi l-a determinat pe Vladimir Putin să aprobe prin decret mobilizarea condamnaţilor pentru trafic de droguri şi omor. În treacăt, fie spus, parcă ne aducem aminte de romanele scrise de Sven Hassel.

În aprilie 2023, legislativul rus a îmbunătăţit modalitatea de chemare la arme a tinerilor, cu ajutorul unei platforme digitale operate de guvern, iar amenzile pentru eschivarea de la serviciul militar au crescut. A început crearea Registrului Militar Unificat, care presupune perfecţionarea, punerea la zi a evidenţei militarilor, cu ajutorul ministerului care se ocupă de digitalizare, dar şi a altor organe de stat.

Nici zonele ocupate de ruşi nu au fost ferite de chemarea la arme. Zeci de mii de locuitori din Lugansk şi Doneţk au fost mobilizaţi forţat, imediat ce Rusia a trecut la invazie. Mulţi dintre ei au decedat în urma confruntărilor cu forţele armate ucrainene.

2. Confruntarea între Hamas şi Israel – un stat cu conscripţie de la crearea lui

Dacă unii dintre noi se obişnuiseră cu această situaţie atroce, cu consecinţele ei abominabile şi moţăiau, în Fâşia Gaza, dar şi în alte locaţii¹⁰, un conflict militar extrem de serios a fost reactivat, pe 7 octombrie 2023, şi este în curs de desfăşurare între Israel şi grupările militante palestiniene conduse de Hamas. Palestinienii au atacat surprinzător (serviciile secrete israeliene se pare că nu au anticipat această acţiune), au ucis circa 1200 de persoane, majoritatea covârşitoare fiind civili şi au luat aproximativ 250 de prizonieri, de asemenea civili. Israelul a răspuns cu o amplă operaţiune aeriană de bombardament asupra fâşiei, urmată de invazia terestră. Rezultatul la acest moment – peste 33 000 de palestinieni ucişi, foarte mulţi dintre ei femei şi copii.

Nici acest conflict sângeros nu ar trebui să lase pe cineva consternat: ostilităţile sunt vechi din 1948, au trecut prin multe faze care au presupus războaie feroce, crunte şi au lăsat urme adânci, care par a nu fi susceptibile de vindecare, asupra ambelor părţi. Serviciul militar în termen a fost obligatoriu în Israel (cu excepţia unor persoane care pot invoca motive legale, umanitare sau legate de religie) încă de la declararea independenţei acestui stat, în 1948. Legea se aplică evreilor, fie bărbaţi sau femei, iar durata serviciului este de cel puţin doi ani. Orice persoană care a satisfăcut serviciul militar poate fi chemată sub arme la mobilizare. Fără relevanţă prea mare, menţionăm că numai bărbaţii anumitor etnii minoritare sunt supuşi conscripţiei, iar o minoritate religioasă este scutită de acest serviciu, situaţie ce a devenit din ce în ce mai controversată. Pentru a desfăşura acţiunile considerate necesare, Israelul a mobilizat peste 300 000 de rezervişti, măsura fiind cea mai amplă, după conflictul de acum 50 de ani, din 1973 (războiul de Yom Kippur)¹¹.

3. Despre ambele conflicte s-a afirmat în nenumărate rânduri că au potenţialul de a declanşa un război mondial.

Simplist, discutând despre primul, în Rusia, înfruntarea este catalogată a fi o luptă cu întregul occident şi se face destul de des referire la arsenalul nuclear şi folosirea acestuia, iar în (din) Ucraina se încearcă să se creeze impresia că lupta ei pentru păstrarea integrităţii teritoriale presupune implicarea nemijlocită a statelor din vest cu cât mai multe mijloacele posibile.

În ceea ce priveşte ciocnirea israeliano-palestiniană, informaţiile vehiculate au adus la lumină faptul că aceasta ar fi, în fapt, o consecinţă a războiului proxy (război ascuns) între Iran– stat sponsor şi statul evreu. Cei doi inamici îşi împart state-suporter în întreaga lume, unde nu este de neglijat lumea islamică. Fără a intra în amănunte, la momentul scrierii acestui articol, întreaga lume aştepta începutul unei confruntări directe între cele două state menţionate.

I. Opinia referitoare la planurile autorităţilor şi părerile populaţiei legate de revenirea conscripţiei în România

I – A. Vârtejul dezbaterilor privind reintroducerea obligativităţii serviciului militar nu ne ocoleşte

În această conjunctură, în România, nu trece o zi fără ca o persoană politică sau un specialist militar să nu se pronunţe asupra reintroducerii obligativităţii serviciului militar. Chiar şi amatorii de discuţii, fără pretenţia de a avea o bază solidă de cunoştinţe au început să renunţe la a pune accent pe aşa-zisa umbrelă NATO, care ne fereşte de orice nenorocire. Bineînţeles, România se bucură de cele mai solide garanţii de securitate din istoria sa, dar devine pentru toţi, din ce în ce mai logic şi mai limpede, că, pentru a fi ajutaţi în apărare, trebuie să dovedim, mai întâi, că avem, ca popor, ca naţiune, convingerea, hotărârea de neclintit de a fi dispuşi la orice sacrificiu pentru menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriului statal şi suntem gata să trecem la faptele care să confirme modul nostru de gândire.

Preşedintele României, făcând referiri la serviciul militar obligatoriu, s-a pronunţat şi el¹², pe 10 aprilie 2024: „nu este în discuţie un astfel de proiect”. Preşedintele PNL, preşedinte al Senatului şi fost militar în activitate declară¹³, la rândul lui: „serviciul militar obligatoriu nu se va reintroduce”. Un deputat PNL, preşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, a declarat, pe 10 octombrie 2023, că, în momentul de faţă, este greu să faci acest lucru, din cauza fondurilor.¹⁴ Ministrul Apărării Naţionale a afirmat şi el că serviciul militar obligatoriu este exclus.¹⁵ Deducem că oficialităţile din această ţară au ajuns la concluzia că, din mai multe motive, nu toate menţionate, reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este de actualitate. În continuare, ne vom baza pe serviciul militar pe bază de voluntariat.

Şi, totuşi, există voci numeroase care susţin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, obligaţie pe care am suspendat-o, bifând-o, acum vreo 15 ani, ca pe o victorie¹⁶ (câte ar fi de povestit!). Pentru acest lucru, am revizuit, printr-un proces corespunzător cerinţelor, destul de complicat, şi legea fundamentală a României. Dar, uitându-se peste hotare, citind articole din presă, urmărind modul de gândire a unor generali de prestigiu din NATO, precum şi ascultând de propria lor raţiune şi conştiinţă, persoane mai mult sau mai puţin îndreptăţite să se pronunţe se exprimă, cu argumente serioase, temeinice, bazate o gândire coerentă, în favoarea revenirii la serviciul militar obligatoriu.

Din punctul nostru de vedere, câţiva generali români, care nu mai sunt în activitate, fac o analiză justă, dar nu vin cu o soluţie extrem de clară, ci propun, pentru această temă, fie un referendum, fie un studiu, fie să ne inspirăm din modelul elveţian, suedez ori, ca ultimă soluţie, presaţi de necesitate, să revenim la ceea ce am renunţat („cheia” este în mâna Parlamentului, dar şi a numărului de voluntari şi de rezervişti).¹⁷

Când vorbim despre îndrituirea de a se pronunţa asupra unei astfel de problematici (care este tratată de către Constituţia României ca una dintre puţinele îndatoriri fundamentale ale cetăţeanului român, pe lângă contribuţiile financiare, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice) facem referire la poziţia ocupată la un anumit moment în armată de aceşti participanţi la dezbatere (experienţă, cunoştinţe acumulate etc.), la pregătirea lor ştiinţifică, la capacitatea lor de analiză obiectivă şi alte numeroase criterii care te pot clasa pe o poziţie avansată în luarea de cuvânt sau te pot descalifica.

Alte voci, pe baza experienţei dezgustătoare suferite, fără să fie pe aceeaşi frecvenţă cu autorităţile care neagă o viitoare conscripţie, dar dezaprobând, la modul brutal, vehement şi chiar feroce gândul de a ne întoarce la serviciul militar obligatoriu, îşi exprimă şi ele sentimentele cel puţin ostile, dacă nu de ură profundă, pentru o astfel de corvoadă. Au şi ei considerentele lor, care, de multe ori, sunt la fel de elocvente, grăitoare ca ale celor care susţin opusul.

Nu credem că toţi aceştia din urmă sunt trădători, agenţi ai duşmanului ori cozi de topor. Cert este că orice persoană, fără să fie vreun savant, poate constata, în mediul în care îşi desfăşoară activitatea că nu toţi iubesc serviciul militar, chiar dacă le înşiri beneficiile îndeplinirii lui pentru propria persoană. Potrivit unui sondaj¹⁸, 31% dintre români ar lupta în caz de război, 18% ar fugi din ţară. Pare îngrijorător. Restul nu răspund la o asemenea întrebare, lucru care dă iarăşi fiori reci şi ne trimite la analize mai adânci.

Cu îngăduinţa cititorilor şi cu convingerea că trăim într-o democraţie unde libertatea de exprimare este conformă statului de drept, ne vom expune şi noi punctul de vedere asupra acestei tematici. (Florin MACIU) (Va urma)

1 https://www.populismstudies.org/Vocabulary/flawed-defective-democracy/, consultat la 10 aprilie 2024

2 https://www.wzb.eu/system/files/docs/dps/dd/merkel.pdf, Wolfgang Merkel - Embedded and Defective Democracies: Where Does Israel Stand?, consultat la 10 aprilie 2024

3 Our World in Data (OWID) este o publicaţie ştiinţifică online ce se concentrează pe probleme globale mari, cum ar fi sărăcia, foametea, bolile, războiul, schimbarea climei etc.

4 https://ourworldindata.org/grapher/political-regime-fh, consultat la 10 aprilie 2024

5 https://ourworldindata.org/grapher/political-regime, Based on the criteria of the classification by Lührmann et al. (2018) and the assessment by V-Dem’s expert, consultat la 10 aprilie 2024

6 Lăsăm cititorii să traducă singuri expresiile în limba engleză

7 Întâlnirea de la Madrid din 2022 (29-30 iunie) a fost între şefii de state şi de guverne ai celor 30 de membri NATO şi ai ţărilor partenere, precum şi ai Uniunii Europene.

8 Ukraine lowers its conscription age to 25 to replenish its beleaguered troops by Hanna Arhirova and Samya Kullab, 3 aprilie 2024, https://apnews.com/article/russia-ukraine-war-conscription-mobilization-251058a942a253f3eaec2c53373adf03 ,consultat la 12 aprilie 2024

9 What the use of Russian conscripts tells us about the war in Ukraine by SUZANNE B. FREEMAN AND KATHERINE KJELLSTRÖM ELGIN, 17 martie 2022, https://www.politico.eu/article/what-the-use-of-russia-conscripts-tells-us-about-the-war-in-ukraine/ consultat la 12 aprilie 2024; Russian Conscripts in Combat By Carole Landry, 4 noiembrie 2022, https://www.nytimes.com/2022/11/04/briefing/russia-ukraine-war-conscripts-sanctions.html ,consultat la 12 aprilie 2024

10 Încleştări au mai fost în zona ocupată de Israel numită West Bank şi cu Hezbollah la graniţa dintre Israel şi Liban.

11 Israel’s massive mobilization of 360,000 reservists upends lives by Jennifer Hassan and Adam Taylor October 10, 2023, https://web.archive.org/web/20231030031425/https://www.washingtonpost.com/world/2023/10/10/israel-military-draft-reservists/ ,consultat la 12 aprilie 2024

12 https://www.capital.ro/serviciul-militar-devine-obligatoriu-in-romania-anuntul-facut-de-klaus-iohannis.html, consultat la 13 aprilie 2024

13 https://www.dcnews.ro/serviciu-militar-obligatoriu-raspunsul-lui-ciuca_948700.html, https://tvrinfo.ro/presedintele-senatului-nicolae-ciuca-serviciul-militar-obligatoriu-nu-se-va-introduce/, consultate la 13 aprilie 2024

14 https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/presedintele-comisiei-de-aparare-despre-reintroducea-serviciului-militar-obligatoriu-este-foarte-greu-vorbim-si-de-fonduri.html, consultat pe 13 aprilie 2024

15 https://www.digi24.ro/stiri/ministrul-apararii-serviciul-militar-obligatoriu-este-exclus-se-discuta-despre-unul-voluntar-pentru-cei-intre-18-si-35-de-ani-2676523, consultat la 13 aprilie 2024

16 Lege nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat

…

Art.2 (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă.

…

Art. 3 Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.

17 Gândul, Generalul Eugen Bădălan propune REFERENDUM pentru serviciul militar obligatoriu versus cel voluntar. „Optez pentru modelul elveţian!”, Adina Anghelescu, 18 februarie 2024, https://www.gandul.ro/actualitate/generalul-eugen-badalan-propune-referendum-pentru-serviciul-militar-obligatoriu-versus-cel-voluntar-optez-pentru-modelul-elvetian-20151639;

Comisarul, Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniştilor. Aceasta este poziţia pe care o susţine generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO şi fost deţinător de funcţii înalte în Statul Major General al Armatei Române, 12 aprilie 2024, https://www.comisarul.ro/articol/generalul-r-mircea-mindrescu-armata-obligatorie-tr_1533758.html;

Fanatik, Când s-ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu. General de brigadă: „Nu există nicio armată fără rezervă”, https://www.fanatik.ro/generalul-virgil-balaceanu-explica-de-ce-s-ar-putea-reintroduce-serviciul-militar-obligatoriu-in-conditiile-in-care-mapn-mizeaza-mult-pe-rezervisti-si-pe-recrutarile-voluntare-20406179, consultate la 13 aprilie 2024

18 Libertatea, Sondaj: 31% dintre români ar lupta în caz de război, 18% ar fugi din ţară (realizat de Avangarde la solicitarea G4Media) de Sebastian Pricop, 22 februarie 2022, https://www.libertatea.ro/stiri/sondaj-trei-din-zece-romani-ar-lupta-in-caz-de-razboi-18-spun-ca-ar-fugi-in-alta-tara-3991768, consultat la 13 aprilie 2024