Sanctuarul de urşi „Libearty”, situat în pădurea de pe dealul de la intrarea în oraşul Zărneşti la 2 km de drumul naţional 73A, a fost înfiinţat în 2005, deschis publicului în 2008, se întinde pe o suprafaţă de 69 de hectare de pădure, fiind cea mai mare rezervaţie de urşi bruni din lume şi singura din România. Sanctuarul „Libearty” a fost creat în memoria ursoaicei Maya şi este astăzi căminul a peste 100 de urşi. Majoritatea au fost salvaţi din captivitate, închişi în cuşti mici, mizere, fiind doar motiv de distracţie pentru restaurante, hoteluri, fabrici, benzinării, circuri sau chiar mănăstiri. Iniţiativa a fost minunată şi a acoperit un segment de siguranţă şi echilibru ecologic de care era nevoie. Cine vede astăzi ursuleţii cum se joacă în libertatea, are şi simţământul că s-a făcut ce trebuie. Dar, pentru că aceasta a fost o iniţiativă privată, iată că a apărut – cu întârziere – şi „răspunsul” statului. Astfel, s-a deschis de curând primul complex de reabilitare a urşilor din România, inaugurat în luna mai 2024 pe Valea Timişului, la Braşov, de către Ministrul Mediului, Mircea Fechet. Acest centru, parte a proiectului „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, este realizat în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Complexul va găzdui pui de urs, ursoaice cu pui şi masculi maturi care creează probleme în zonele locuite şi nu mai pot fi relocaţi din cauza comportamentului deviant. Centrul de reabilitare va fi construit pe o suprafaţă de 61,18 hectare, capacitatea acestuia fiind de aproximativ 100 de exemplare. „România a dovedit că este capabilă să gestioneze cea mai mare populaţie de urs brun din Europa şi să asigure condiţiile necesare ca aceasta să prospere. În Munţii Carpaţi trăiesc între 6.400 şi 7.200 de exemplare, puţin peste 40% din populaţia de urşi a Europei. Prin acest proiect şi prin măsurile luate pentru a menţine o populaţie viguroasă de carnivore mari, inclusiv urşi, dar care protejează activităţile umane din comunităţile agricole şi de vânătoare, demonstrăm că România poate deveni un exemplu la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte conservarea ursului brun”, a declarat Mircea Fechet. Proiectul, finanţat prin POIM 2014-2020 şi continuat prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (PDD), are ca obiectiv menţinerea pe termen lung a stării de conservare a populaţiei de urs brun şi a habitatului său. Valoarea totală a bugetului alocat realizării complexului este de aproximativ 10 milioane de lei, din care 6,5 milioane de lei pentru lucrările de construcţie, fondurile fiind nerambursabile (85% fonduri europene şi 15% fonduri de la bugetul de stat). Până în prezent, au fost achiziţionate echipamente esenţiale pentru funcţionarea complexului, inclusiv o dronă, două funiculare pentru hrănirea urşilor şi o cuşcă de transport. Lucrările pentru branşamentul electric şi construcţia gardului metalic perimetral sunt în derulare. Complexul va dispune şi de servicii medical-veterinare de specialitate, precum şi de un sistem de supraveghere foto-video perimetral.
Acest centru este compus din mai multe compartimente. Primul va fi cel de carantină, în care animalele aduse vor fi ţinute 30 de zile. Un alt compartiment va fi destinat puilor orfani. Aici, urşii vor fi îngrijiţi astfel încât să poată fi eliberaţi. Practic, se va evita pe cât posibil contactul acestora cu îngrijitorii. Chiar şi hrănirea se va face astfel încât animalele să nu simtă prezenţa omului în preajmă (se vor folosi două funiculare). După ce urşii vor creşte, ei vor fi eliberaţi şi se vor putea descurca singuri. Un alt compartiment va fi destinat ursoaicelor cu pui, care sunt capturate după ce ajung să creeze probleme în zonele locuite. Acestea, în funcţie de antecedente şi de alţi factori stabiliţi de specialişti, ar putea fi eliberate după o perioadă. Va exista şi un compartiment destinat masculilor maturi, care sunt capturaţi după ce ajung să devină o problemă pentru zonele locuite de oameni şi nu mai este posibilă relocarea lor din cauza comportamentului deviant. Ne bucurăm de acest nou „cămin” al ursidelor din Carpaţi şi sperăm că grija de care vor avea parte va face ca specia lor să nu fie una ameninţată cu dispariţia. (George V. GRIGORE)
Surse: zmbv.ro; bizbrasov.ro; newsbv.ro; bzb.ro; stireaverde.ro; ursulbrunsinoi.ro; brasovcity.ro; mediafax.ro; romaniapozitivă.ro