Mihai GOLU: Dilemele psihologiei

O apariţie de excepţie la Editura Fundaţiei „România de Mâine”

Editura Fundaţiei „România de Mâine” aduce în faţa cititorilor o nouă carte de excepţie, „Dilemele psihologiei”, scrisă de o personalitate ştiinţifică de prim rang, profesorul Mihai Golu. Cartea a apărut în colecţia „Paradigme ale cunoaşterii”.

Câteva cuvinte despre autor

Născut la data de 4 martie 1934 în localitatea Bumbeşti-Piţic din judeţul Gorj, Mihai Golu este un cunoscut specialist în domeniul psihologiei, profesor, cercetător, om de cultură, personalitate publică. După ce a absolvit în anul 1958 Facultatea de Psihologie a urmat imediat o carieră în învăţământul superior, parcurgând toate treptele ierarhiei didactice, de la preparator la profesor titular în anul 1990. Titlul ştiinţific de doctor în psihologie l-a obţinut in 1968. Mihai Golu a efectuat în anul 1973 un stagiu de studii avansate postdoctorale la Universitatea Carnegie-Mellon din SUA, specializându-se în „psihologie cibernetică şi informaţională”. Valoarea ştiinţifică i-a fost confirmată inclusiv prin funcţia de Preşedinte al Asociaţiei Psihologilor din România deţinută în perioada 1990 – 2001.

În calitate de cadru didactic la Universitatea Spiru Haret, profesorul Mihai Golu a ţinut cursuri şi seminarii, a îndrumat activitatea de cercetare. Multe generaţii de haretişti psihologi şi-au lansat cariera sub îndrumarea sa înţeleaptă şi exigentă. Munca respectivă a dat roade: specializarea „psihologie” de la Universitatea „Spiru Haret” este una dintre cele mai căutate de tineri ca primă specializare, dar şi de către persoane adulte în căutarea unui nou drum în carieră. Discipolii marelui profesor i-au preluat şi valorificat experienţa didactică.

 În acelaşi timp, cercetătorul Mihai Golu a publicat la Editura Fundaţiei „România de Mâine” volume de mare valoare ştiinţifică: • Fundamentele psihologiei. Compendiu, 2000, • Fundamentele psihologiei. Vol. I şi II, 2003, • Introducere în psihologie. Curs în tehnologie IFR, 2012, • Fundamentele psihologiei Vol. I şi II. Curs în tehnologie ID-IFR, 2014, • Neuropsihocibernetica, 2016, • Introducere în conflictologie, 2019, • Dialog despre psihic şi conştiinţă, 2019, • Psihofiziologia şi psihologia comunicării interumane, 2021

Contextul apariţiei cărţii

Orice mare cercetător are dorinţa de a pune în lumină anumite aspecte ale domeniului ştiinţific de care s-a ocupat. Mihai Golu, în calitate de profesor şi cercetător în domeniul psihologiei, a manifestat tot timpul o mare dragoste faţă de fundamentele acestei ştiinţe. Una dintre preocupările sale este separarea clară a obiectului de studiu al psihologiei faţă de obiectul de studiu al altor ramuri ale cercetării, trasarea unor graniţe care să permită identificarea clară a locului de unde începe şi unde se termină psihologia ca ştiinţă. Este vorba de o reconsiderare a graniţelor cunoaşterii ştiinţifice psihologice. Efortul domniei sale este congruent cu al altor cercetători ajunşi la stadiul maturităţii operei ştiinţifice şi care urmăresc o poziţionare adecvată a cunoaşterii ştiinţifice specializate.

Editura Fundaţiei „România de Mâine” are o serie dedicată psihologiei, în care, pe lângă creaţii intelectuale ale profesorului Mihai Golu, au apărut contribuţii ştiinţifice din ţară sau din străinătate. Cartea „Dilemele psihologiei” se încadrează în efortul de a duce pe noi trepte de înţelegere a cercetării psihologice şi a aplicaţiilor acesteia, un adevărat dialog ideatic între personalităţi de prim rang ale psihologiei. 

Câteva aspecte privind structura şi conţinutul cărţii

Cartea „Dilemele psihologiei” a profesorului de psihologie Mihai Golu de la Editura Fundaţiei „România de Mâine”, cuprinde un Cuvânt-înainte, şase capitole, Câteva consideraţii finale şi o Bibliografie selectivă.

Capitolul I „Dilema Obiectului” este organizat pe şase secţiuni: „Devenirea psihologiei”, „Psihologia conştiinţei”, „Behaviorismul”, „Psihanaliza”, „Psihologia conduitei (activităţii)”, „Psihologia omului concret (umanistă)”. Putem spune că acest capitol este inclusiv o istorie tematică a psihologiei, fiind purtaţi prin marile probleme teoretice ale psihologiei, dar şi prin aplicaţiile sale cele mai relevante pentru lumea contemporană. Atrage atenţia valorificarea adecvată pentru înţelegerea obiectului de studiu al psihologiei a conceptelor cibernetice de <intrări>, <ieşiri>, <cutie neagră>, <răspunsuri ale sistemului>.

Capitolul II are titlul „Dilema statutului ontologic al psihicului: material (substanţial)- imaterial (ideal)”. Încă de la început suntem purtaţi pe un teren de discuţii de mare profunzime intelectuală, pe care le găsim în alt format conceptual la religie şi la filosofie. Impresionează concluzia practică potrivit căreia „ indiferent că se acceptă sau nu ideea caracterului ideal, divin al psihicului (sufletului) uman şi caracterul său nemuritor, morala religioasă …a reprezentat, reprezintă şi astăzi un factor esenţial în armonizarea relaţiilor interumane şi în înnobilarea atitudinilor şi a comportamentelor”.

Capitolul III „Dilema raportului ereditate-mediu, înnăscut-dobândit” are următoarele secţiuni: „orientarea nativistă ( ineistă)” şi „orientarea ambientalistă”. Impresionează capacitatea de aducere la zi într-un mod sintetic a elementelor de interdisciplinaritate care interferează la această temă.

Capitolul IV „Raportul biologic-cultural” cuprinde în secţiuni distincte o tratare a „orientării biologiste” şi a „orientării culturaliste”. Echilibrul argumentaţiei între cele două orientări, cu posibilitatea existenţei unui adevăr de mijloc, ne face să ne punem fiecare întrebări suplimentare dacă aveam deja o opţiune pentru această dilemă a psihologiei.

Capitolul V „Alte dileme” include secţiuni care abordează dilemele „parte-întreg”, „idiografic-nomotetic”, „senzorial-logic”, „cogniţie-afectivitate”, „calitativ-cantitativ”, „determinism intern-determinism extern”. În ceea ce priveşte dilema „parte-întreg” mi-a atras atenţia apropierea de metodologia utilizată de filosofie pentru o problemă simetrică. Întrebările simple referitoare la un obiect, de tipul <Ce este acesta?> sau <Cum este alcătuit?> sunt punctul de plecare inclusiv în domenii tehnice, cum ar fi Fizica sau Tehnologia materialelor. Aprofundând textul domnului profesor, unii pot să întrevadă orizontul meta-ştiinţei de care se vorbea cu câteva decenii în urmă. Ca specialist în psihologia cibernetică şi informaţională ne aşteptam ca Mihai Golu să abordeze în această secţiune şi <acţiunea legilor asociaţiei>.  

Capitolul VI „Teoretizarea în psihologie: limitele ei de adevăr” are documentaţia organizată pe trei secţiuni: „sensurile termenului de teorie”, „teoretizarea în psihologie”, „dimensiunea pragmatică (aplicativă) a teoretizării psihologice”. La secţiunea care tratează sensurile termenului de teorie vedem o apropiere de metodologia şi de limbajul din matematică, care, destul de dificil, este totuşi bine înţeles în contextul dat al acestei cărţi. Limitele principiului inducţiei şi testarea gradului de adecvare la adevăr a unei teorii, jaloane ale acestei secţiuni, vor putea fi mai bine interpretate de către cei care stăpânesc algebra sau structurile algebrice din matematică.

Sub forma de concluzii apare ultimul capitol intitulat „Câteva consideraţii finale”. Aici găsim ideile forţă din cuprinsul întregului volum prezentate sintetizat. Bibliografia selectivă de la sfârşit este un adevărat ghid de orientare a unui specialist în psihologie către activitatea de cercetare sau de aprofundare, înţelegere a marilor teme ale acestei ştiinţe.

Importanţa şi valoarea cărţii

Mihai Golu şi-a dorit, prin cartea „Dilemele psihologiei” să repoziţioneze această ştiinţă, să dea contur clar graniţelor sale. În acelaşi timp, din întreg textul străbate ideea de interdisciplinaritate. Putem identifica, atât resursele informaţionale sau metodologice care au sprijinit evoluţia psihologiei, cât şi aplicaţiile ei, domeniile care s-au dezvoltat pe baza progreselor din psihologie. Complexitatea cercetărilor din psihologie descrise cu mare acurateţe în această carte găseşte zone de mare interes pentru medici, filosofi, biologi, economişti, sociologi, manageri sau lideri politici. În acelaşi timp dă speranţe cercetătorilor cu abilităţi multi-disciplinare să se preocupe de tematicile psihologiei. Citind atent cartea aflăm că mulţi dintre cei care au conturat stadiul actual al psihologiei au provenit din afara ei.

O preocupare majoră în etapa de maturitate a cercetării din diferite domenii ale ştiinţei este nevoia de definire clară a momentului apariţiei unei ştiinţe, identificarea actului de naştere al acesteia. În „Dilemele psihologiei”găsim menţiunile privind originea termenului şi studiile fondatoare ale psihologie într-o manieră nouă, care devansează cadrul rigid al istoricismului.

Profesorul Mihai Golu depăşeşte faza nominalizării dilemelor psihologiei. El trece la prezentarea soluţiilor şi opţiunilor preferate de diferiţi gânditori în decursul timpului. Este inserată cu discreţie opinia sa asupra unor dezbateri, suficient de evident pentru cititorul avizat să o remarce, dar cu toată eleganţa limbajului ştiinţific, astfel încât să nu se simtă presiunea opţiunii marelui cercetător. Cititorul găseşte în carte argumente solide pro şi contra marilor idei din psihologie. Vedem astfel un tip de prezentare în care metoda istorică se îmbină armonios cu abordarea pe teme/probleme şi soluţii. Am putea să spunem că avem în faţă, atât istoria psihologiei ca ştiinţă cu toate conexiunile ei interdisciplinare şi dezvoltările de domenii specializate, cât şi o dezbatere a soluţiilor, ideilor, chiar doctrinelor din psihologie, aş spune eu cu un termen care este îi este propriu…

Câteva concluzii

Remodelarea modului în care înţelegem lumea presupune obligatoriu, în zilele noastre, cunoştinţe inclusiv din domeniul psihologiei. Interesul crescut pentru studiile de psihologie are ca efect apariţia tot mai frecventă a discuţiilor despre cercetare, despre noutăţile din domeniu. Volumul „Dilemele psihologiei”răspunde, pe lângă cerinţele de documentare ale specialiştilor, la nevoia de cunoaştere în acest domeniu de avangardă al lumii de astăzi. O recomandăm cu toată încrederea şi suntem convinşi că va reprezenta un element de valoare în biblioteca celor care o vor deţine în anii viitori.

Lectură plăcută!  (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, membru în Consiliul Ştiinţific al Editurii Fundaţiei „România de Mâine”)