• Podul de la Cosmeşti, o capodoperă a ingineriei creată de eminentul Anghel Saligny, a fost mult mai mult decât o simplă construcţie. Acesta a reprezentat o demonstraţie impresionantă a abilităţilor sale incontestabile în domeniu.
Proiectat şi realizat în perioada 1890-1895, acest pod a fost una dintre cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti la acea vreme, marcând o etapă semnificativă în dezvoltarea infrastructurii ţării. Cu o lungime de peste 1,6 kilometri şi o înălţime de aproximativ 30 de metri, Podul de la Cosmeşti a fost construit peste râul Siret, conectând localităţile Cosmeşti şi Brădeşti din judeţul Galaţi. Cu toate că a fost o mostră de ingeniozitate tehnică şi arhitecturală, destinul său a fost marcat de tragedie.
În timpul Primului Război Mondial, în 1917, podul a fost sabotat chiar de armata română, pentru a împiedica înaintarea trupelor germane. Această acţiune a dus la prăbuşirea parţială a podului, distrugând o parte semnificativă din structura sa impresionantă. Cu toate acestea, după război, podul a fost reconstruit în perioada 1921-1924 şi a continuat să servească până în zilele noastre comunitatea locală.
Astăzi, „Podul de la Cosmeşti” rămâne un simbol al ingeniozităţii şi rezistenţei operei umane, amintindu-ne de realizările remarcabile ale inginerilor români şi de importanţa infrastructurii în dezvoltarea unei societăţi moderne.
Anghel Saligny, arhitect şi constructor al marelui pod peste Siret a fost unul dintre cei mai importanţi ingineri români din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. El a fost responsabil pentru numeroase lucrări de infrastructură remarcabile. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără: „Podul de la Cernavodă”, „Podul de la Feteşti”, „Podul de la Anina”, „Portul Constanţa”, „Canalul Dunăre-Marea Neagră” etc..
„Podul de la Anina”, finalizat în 1863, a fost una dintre primele lucrări majore ale lui Saligny şi a fost construit pentru calea ferată care lega localitatea Anina de Orşova.
Saligny a fost implicat şi în proiectarea şi construirea portului din Constanţa, unul dintre cele mai importante porturi maritime ale României, dar şi al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Deşi canalul nu a fost finalizat în timpul vieţii sale, Saligny a fost un susţinător al acestui proiect important de navigaţie şi a contribuit la proiectarea iniţială a canalului. Acestea sunt doar câteva exemple ale lucrărilor lui Anghel Saligny, care au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării infrastructurii în România şi au demonstrat abilităţile sale incontestabile în domeniul ingineriei.
Un alt pod important peste Dunăre, finalizat în 1891, care a facilitat conexiunea între provinciile româneşti şi capitala ţării, Bucureştiul, a fost Podul de la Feteşti.
„Podul de la Cernavodă”, cel pe care îl puteţi vedea şi astăzi în drumul către mare, este unul dintre cele mai iconice proiecte ale lui Saligny. Podul peste Dunăre de la Cernavodă a fost inaugurat în 1895 şi a reprezentat o realizare deosebită în ingineria românească a vremii sale.
Acum, cu fonduri europene se va construi un nou pod care să traverseze Siretul, la Cosmeşti (jud. Galaţi). UMB a primit finanţare europeană prin programul POIM pentru acest proiect, a anunţat Compania de Drumuri. Contractul pentru proiectarea şi execuţia Podului peste Siret de la Cosmeşti a fost semnat cu UMB pe 19 aprilie 2022, acesta depunând singura ofertă la a doua licitaţie a CNAIR pentru podul peste Siret cu o lungime de 486 de metri şi un traseu nou care va funcţiona ca o centură la Cosmeşti, în judeţul Galaţi. Contractul a fost semnat pentru 146 de milioane de lei, cinci luni proiectare şi 19 luni pentru execuţie, de la momentul obţinerii Autorizaţiei pentru Construire. Finanţarea europeană pentru noul „Pod de la Cosmeşti” este inclusă într-un program al CNAIR prin care Comisia Europeană decontează lucrările de reparaţii la alte cinci poduri, valoarea totală fiind de 242 milioane lei. Proiectul, finanţat din fonduri europene este foarte important pentru Moldova, acest Drum European ducând spre Iaşi şi Vama Albiţa.
Podul rutier şi feroviar peste Siret cu o lungime de 512 metri este foarte vechi, fiind construit acum un secol şi refăcut în 1986. Expertiza tehnică realizată în 2012 arată starea de degradare avansată a podului de peste Siret, care pune în pericol siguranţa circulaţiei: „Drumul National DN 24, Tişiţa – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Crasna – Iaşi, traversează râul Siret pe un pod mixt de şosea şi cale ferată cu lungimea totală de 541,06 m. În forma actuală, podul este dat în folosinţă din anul 1986. Podul este într-o stare de degradare avansată. Pe tablierele metalice există suprafeţe cu început de oxidare, protecţia anticorozivă prezintă un început de degradare–platelajul din beton armat şi echipamentele de pe zona destinată circulaţiei rutiere prezintă degradări structurale grave care pun în pericol siguranţa circulaţiei şi integritatea elementelor structurale principale ale podului.
Podul existent va fi utilizat în continuare ca pod de cale ferată, iar reabilitarea elementelor structurale degradate (platelaj de la partea inferioară a structurii) este obligatorie pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei rutiere pe podul existent până la darea în folosinţă a noului pod rutier.
Pentru noul pod peste Siret, schema statică a tablierului este grindă continuă din beton armat precomprimat, având deschiderile teoretice 95,00 m + 147,00 m + 147,00 m + 95,00 m = 484,00 m. Lungimea tablierului este de 486 m. Lungimea podului este 501,20 m. Pasajul peste calea ferată are trei deschideri: Varianta de pasaj CF nou studiată este un pasaj mixt, grinzi simplu rezemate din beton precomprimat şi arc metalic, pe trei deschideri, având următoarele lungimi de calcul pentru fiecare deschidere: 23,25 m – 79,00 m – 23,25 m. CNAIR a publicat primele imagini prelucrate digital cu noul pod care traversează râul Siret. Investiţia pentru construirea noului pod valorează 146 milioane de lei, iar acesta ar putea fi deschis circulaţiei în 2024.
Un pod nou şi un pod „vechi” la Cosmeşti (jud. Galaţi) sau un pod „tinerel” şi unul „cu mai multă experienţă” leagă malurile râului Siret, făcând să fie fraţii mai aproape şi drumul către ei mai uşor.
Dar amintirea marelui pod al lui Saligny, „căzut la datorie” din nevoia de a apăra ţara, nu se poate uita aşa uşor. Una este să construieşti, să legi maluri, şi alta să dezbini, să îndepărtezi, să arunci în aer.
Ca un curcubeu, pod către Dumnezeu, s-a ridicat din nou şi din nou şi Podul de la Cosmeşti peste apa cristalină a Siretului… (George V. GRIGORE)
Surse: economedia.ro, turismistoric.ro; impartial.ro; 7est.ro; economica.net; automarket.ro
Numărul 808
