Ostrov – singura insulă de pe apele interioare ale României – „insulă” de creştinătate

Avem câteva insule pe Dunăre. Pe fluviu, unele au dispărut din cauza lucrărilor hidroenergetice (Ada Kaleh etc.), iar altele s-au format în timp, datorită depozitelor de aluviuni şi a schimbării cursului fluvial.

Dar avem o insulă şi pe cursul râurilor interioare ale României. Este vorba despre Ostrov, singura insulă locuibilă de pe cursul râului Olt. Această insulă adăposteşte o comoară spirituală, respectiv, Mănăstirea Ostrov, primul lăcaş de măicuţe din ţara noastră. Totodată, schitul ascunde un adevărat tezaur. Este vorba despre o icoană făcătoare de minuni!

Schimnicii şi sihaştrii se ascundeau în grote sau în codrii întunecaţi, căutând loc liniştit pentru rugăciune. Tot astfel au căutat loc sfânt pe această insulă protejată de apele râului Olt.

Şiragul de staţiuni Călimăneşti – Căciulata – Cozia din judeţul Vâlcea este cunoscut, în special, pentru izvoarele sale minerale cu care s-a tratat şi împăratul francez Napoleon al III-lea. Totuşi, emblema aşezărilor de pe malul râului Olt, la ieşirea din Defileul „Turnu Roşu – Cozia” este dată de cele patru vestite mănăstiri aflate la poalele munţilor: Cozia, Turnu, Stânişoara şi Ostrov.

Există o veche legendă despre Insula Ostrov (ostrov = insulă aluvionară, insulă pe apă curgătoare) din oraşul Călimăneşti. Legenda spune că, în jurul anului 1250, un ţăran de la Păuşa, plecat cu un car cu boi să ia lemne din pădurile Muntelui Cozia, fusese prins de o viitură în mijlocul râului Olt, în urma unor ploi torenţiale. Acesta, rugându-se, a promis că, dacă nu va pieri în torent, va înălţa pe acel loc un lăcaş de cult. Legenda spune cum, sub picioarele săteanului, avea să se înalţe o moviliţă. Un deal a ieşit din ape, iar ţăranul şi boii lui au scăpat de potop. Aşa a apărut Ostrovul. Reuşind să scape de furia apelor, omul şi-a ţinut promisiunea faţă de Dumnezeu şi a ridicat pe insulă o biserică din bârne de lemn, un lăcaş care a rezistat trei secole.

Mănăstirea prezentă a fost rezidită pe locul unei biserici mai vechi, din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, undeva între anii 1520 – 1521, fiind o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab şi a soţiei sale Despina. Biserica a fost sfinţită nezugrăvită; iar pictura a fost executată în perioada 1752 – 1760. Tot atunci, în aceeaşi perioadă, pisania veche a fost înlocuită cu o pisanie în limba română cu litere chirilice. De remarcat în arhitectura interioară tâmpla aurită din lemn de tei, veche de când biserica, de asemenea, icoanele împărăteşti şi Icoana Maicii Domnului, restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, Ioan Zugravul. De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale „Sfântului Nicolae”, „Coborârea de pe cruce” şi „Sfântul Sava”, icoane de o mare valoare artistică din perioada de început a bisericii şi care acum se află în custodia Muzeului de Artă al României din Bucureşti.

Schitul se mai remarcă de-a lungul vremii prin lucruri importante petrecute aici şi care au marcat istoria pământului românesc. Fiind schit de călugăriţe de pe la 1522 până în 1890, aici s-au călugărit soţia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonia, şi mama lui Mihai Viteazul, cu numele de Teofana.

Schitul Ostrov este primul aşezământ monahal pentru călugăriţe de pe teritoriul actualei Românii, lucru remarcat în istoricul schitului afişat la intrare. Mulţi călugări care îşi doreau linişte au fost atraşi de insula din Călimăneşti.

Pelerinii pot merge la mănăstirile de la poalele Munţilor Cozia, în judeţul Vâlcea. Mitropolitul Olteniei a spus despre această zonă că este un adevărat Ierusalim al ţării noastre. Această insulă este văzută ca o arcă plutind pe ape, unde Dumnezeu a vrut să aibă un lăcaş de cult, numit chiar „Biserica dintre Ape”. Există o poveste în fiecare colţ al schitului, dar şi pe insulă, dar şi o minune atribuită Icoanei Maicii Domnului „Hodighitria”. Aceasta se află în faţa catapetesmei din naosul bisericii din faţa bisericii.

În anii 1979-1980, când s-a început construirea barajelor hidroelectrice de pe râul Olt, întreaga insulă, cu tot ce era pe ea, a fost la un pas să fie înghiţită de ape. Călugării de la Cozia şi preoţii Vâlcei s-au rugat de Elena Ceauşescu, soţia dictatorului, să salveze mănăstirea şi parcul dendrologic, dar ea a refuzat. Când a plecat de la Ostrov, unde fusese în vizită de lucru, soţia dictatorului a avut un accident de maşină. Ajunsă la spital, a avut un vis premonitoriu. Ce anume a visat nu se ştie, dar imediat a ordonat ca insula să fie înălţată cu şase metri, pentru a fi salvată din calea apelor. Numai că, în procesul de înălţare, tot ce era pe insulă s-a năruit, inclusiv grădina cu smochini, lămâiţe şi stejari bătrâni, ştirbindu-i farmecul de altădată. Doar biserica a supravieţuit şi s-au replantat arbori şi flori.

Aproape fiecare colţ al Ostrovului are o poveste cu deznodământ divin, iar în „Cartea de Onoare” a mănăstirii zeci de oameni au povestit minunile de care au avut parte în urma vizitei la „Biserica dintre Ape”. Toate, zic ei, au fost posibile datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, „Hodighitria“. Icoana datează din secolul al XVI-lea şi a aparţinut familiei domnitorului Neagoe Basarab. Minuni, peste minuni…

Oltul, râul pe care „pluteşte” insula Ostrov, este unul dintre cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăşte din Carpaţii Orientali, mai precis din Munţii Giurgeu, de acolo de unde aceştia intră în contact cu Munţii Hăşmaş prin Trecătoarea Oltului. Râul Olt curge prin mai multe judeţe: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz. Parcurge un traseu complex, trecând prin „Depresiunea Ciucului”, „Depresiunea Braşovului”, „Depresiunea Făgăraşului”, Defileul „Turnu Roşu-Cozia”, Subcarpaţii şi „Podişul Getic”, Câmpia Română.

Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare. Are o lungime de 615 km. În zona Defileului Turnu Roşu, are loc fenomenul de captare, adică „Oltul muntean”, având un bazin mai coborât, ajunge, prin eroziune regresivă, să atragă apele „Oltului transilvănean”, mărindu-şi astfel bazinul şi debitul. Există curse cu un vaporaş care vă poate purta prin toate aceste locuri pline de istorie. Nu trebuie decât puţin timp liber şi puţin curaj să treceţi apele spre mănăstirea Ostrov, cea mai veche mănăstire de maici din România şi insulă de spiritualitate… (George V. GRIGORE)

Surse: phonline.ro; travel.ro; wowbiz.ro; lataifas.ro; trecator.ro; oficiuldestiri.ro; gandul.ro; romaniadeazi.biz; stiripicante.ro; bugetul.ro