Pragul maturităţii şi dilemele comunicării

Adolescenţa este o vârstă dificilă. Ne-am obişnuit cu această axiomă şi continuăm să tratăm ca atare problemele celor aflaţi în această complicată etapă a vieţii. Este momentul în care prinde contur şi se defineşte personalitatea viitorului adult, un episod, este adevărat, trecător, dar care poate lăsa urme de neşters în viaţa viitorului adult. Iată de ce este necesar dialogul.

Pentru mulţi adolescenţi, comunicarea este o problemă, de fapt, o barieră greu de trecut, fiindcă astăzi ei se confruntă cu o răsturnare a valorilor şi, mai ales, din nefericire, cu o imensă cantitate de informaţie superficială, prea repede dobândită, dezordonată, trunchiată, neverificată şi uşor de asimilat. Schimbul de idei între generaţii porneşte de cele mai multe ori de la prejudecăţi, şi de o parte, şi de cealaltă. Suntem contrariaţi când constatăm că adolescenţii nu comunică, sunt tăcuţi, închişi în ei, uneori irascibili sau aparent plictisiţi. Tocmai din acest motiv, la iniţiativa doamnei Alexandra Radu, preşedinte al Colegiului şi Interpreţilor Profesionişti din România, cadru didactic la Istituto Teseo (Italia), Editura Fundaţiei „România de Mâine” şi Radio „Seven” s-au implicat ca parteneri într-un experiment inedit realizat cu participarea elevilor Liceului „Waldorf” din Bucureşti.

Totul a început cu o „Şcoală de radio”, organizată cu obişnuitul profesionalism sub îndrumarea neobositului nostru coleg Robert Tache, cu sprijinul Editurii Fundaţiei România de Mâine. Copiii au venit la postul de radio cu un entuziasm neaşteptat, participând la o serie de trei emisiuni din ciclul D-ale teatrului. Au pus întrebări actorilor şi regizorilor spectacolelor „Pterodactili” de la Teatrul „Excelsior”, respectiv „Kiss me, Kate” de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian”. Au comentat, au încercat să intre în pielea protagoniştilor, au cerut detalii, s-au interesat despre munca din culise, cu alte cuvinte, au comunicat. Au cerut o mulţime de detalii despre ce înseamnă „media”. Deci se poate.

Pentru a înţelege mai bine ce i-a determinat să-şi învingă timiditatea sau teama de necunoscut, Liceul „Waldorf” din Bucureşti a organizat în data de 27 martie 2024, la sediul instituţiei, un eveniment plasat sub egida Consiliului Europei, cu ocazia „Zilei Autorilor Europeni”, în cadrul căruia cei care au luat parte la „Şcoala de radio” au primit diplome de participare. La eveniment au luat parte Robert Tache şi Dragoş Ciocăzan, directorul Editurii Fundaţiei România de Mâine, care a oferit laureaţilor cărţi din partea editurii, având ca temă comunicarea. Ambii invitaţi au iniţiat un dialog cu adolescenţii din sală, încercând să sublinieze importanţa comunicării în privinţa exprimării libere a gândurilor, ideilor, năzuinţelor, visurilor, astfel încât, făcându-şi cunoscute opiniile, să se facă auziţi, să decidă pentru ei înşişi – ceea ce va elimina posibilitatea ca altcineva să hotărască în numele lor. Dialogul a pornit un pic mai greu, însă, până la urmă s-a închegat o discuţie despre spontaneitate, viitor, importanţa dialogului şi a selectării informaţiilor.

În cadrul evenimentului, Dragoş Ciocăzan a prezentat pe larg Universitatea „Spiru Haret”, programele de studii, perspectivele şi oportunităţile oferite viitorilor absolvenţi.

La final, ceea ce a lăsat o impresie plăcută a fost faptul că toţi tinerii din sală s-au apropiat de catedra pe care se aflau cărţile oferite de editură şi le-au răsfoit, la început timid, apoi şi-a ales fiecare câte o carte, strecurând-o discret în rucsac…

S-ar putea spune că există o criză de comunicare, însă astfel de evenimente au menirea de a ajuta la gestionarea acesteia, stabilind punţi solide nu numai între generaţii, ci şi între adolescenţi şi viitorul nu foarte comod care îi aşteaptă. (Dragoş CIOCĂZAN)