Din întreaga reţea de forturi şi baterii care au format centura de fortificaţii „Cetatea Bucureştiului”, despre „Fortul 13” de la Jilava s-a aflat mai mult, mai ales despre istoria sa tragică de închisoare şi loc de execuţie a multor oameni nevinovaţi. Este declarat ca monument istoric aflat pe teritoriul satului Jilava, comuna Jilava, din judeţul Ilfov, şi propus în prezent ca parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. O parte dintre fostele celule sunt deja amenajate în scop muzeal comemorativ.
Dar, de curând, unii consilieri locali din Popeşti Leordeni cer şi ei clasificarea în regim de urgenţă a Fortului X – „Leurdeni” ca monument istoric. Astfel, consilierii au depus un proiect de hotărâre prin care propun demararea demersurilor pentru clasificarea în regim de urgenţă ca monument istoric a Fortului X „Leurdeni”, amplasat pe raza oraşului de la sud de Bucureşti. Fortul X face parte din cele 36 de puncte strategice de apărare a Bucureştiului (18 forturi şi 18 baterii), construite acum 150 de ani ca parte a unei centuri defensive cunoscute sub numele de „Cetatea Bucureştilor”. Aceste structuri au fost realizate la sfârşitul secolului al XIX-lea, la comanda Regelui Carol I, după planurile arhitectului belgian Henri Alexis Brialmont, renumit pentru lucrările sale de fortificare în oraşele Liege, Namur şi Anvers.
Andrei Nistor, consilier local, subliniază importanţa protejării şi restaurării fortului ca Centru Cultural pentru comunitate. „Fortul X este acel tip de spaţiu care poate uni o comunitate atât prin valoarea lui simbolică şi istorică, locul unde oamenii vin pentru informare, pentru a participa la piese de teatru, la concerte sau pur şi simplu pentru a ieşi din vacarmul unei zile obişnuite. Clasarea ne-ar oferi posibilitatea de a accesa fonduri pentru consolidare şi reabilitare şi, în cele din urmă, pentru transformarea într-un magnet pentru locuitorii din Popeşti-Leordeni şi nu numai”, declară Andrei Nistor. De asemenea, senatorul Remus Negoi, membru în Comisia de cultură din Senat, a făcut mai multe demersuri pentru clarificarea situaţiei patrimoniale a Fortului X. „Fortul X, ca de altfel întregul ansamblu arhitectonic al forturilor şi bateriilor din jurul Bucureştiului, trebuie să fie clasat cât mai repede ca monument pentru a putea fi consolidat, reparat şi în cele din urmă redat comunităţii. Valoarea culturală şi istorică a forturilor şi bateriilor trebuie pusă în lumină.”, spune senatorul.
Forturile din jurul Bucureştiului sunt în paragină şi necesită intervenţii urgente pentru conservare şi restaurare. Clasificarea lor ca monumente istorice ar permite accesarea fondurilor europene pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural şi pentru reabilitare.
Fortul X Leurdeni este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate forturi din jurul Bucureştiului. Denumirea fortului nu a fost redactată greşit, numele satului fiind la vremea aceea scris şi pronunţat Leurdeni (de la planta numită „leurdă”).
Fortul Leurdeni se afla aproape de capătul şoselei principale ce traversează cartierul omonim al oraşului Popeşti-Leordeni. Se află la cea mai mare distanţă de o baterie intermediară – peste patru kilometri sud de Bateria 9-10, fiind o excepţie de la regula stabilită de generalul Brialmont. Face parte din tipul 3, de formă patrulateră, fără reduit. A fost împărţit în două, şanţul şi galeria posterioară fiind până nu demult parte a unei unităţi militare; galeria de contraescarpă şi restul fortului au fost depozit privat. Astăzi, întreg fortul este abandonat, unitatea desfiinţată, iar hoţii de fier vechi şi materiale de construcţii l-au luat „în primire”.
Fortul X Leurdeni se încadrează în tipul III de forturi şi a fost ridicat în a doua etapă a construcţiei Cetăţii Bucureşti. În 1959 a trecut în patrimoniul Ministerului Agriculturii prin OT 321/1959. În 2010, o parte încă era în proprietatea acestui minister. Din punct de vedere juridic, construcţia fortului nu este menţionată în extrasele de carte funciară şi nici în planurile cadastrale, de altfel nu este o excepţie pentru clădirile care au fost în patrimoniul MApN.
Accesul la Fortul Leurdeni este ceva mai dificil, terenurile din faţă, odinioară din aceeaşi parcelă cu fortul, sunt acum proprietate privată. Azi se poate ajunge la fort ocolind staţia de betoane aflată spre sud, la circa 500 de metri de intersecţia dintre Şoseaua de Centură şi Şoseaua Leordeni. Ieşind de pe şoseaua de centură se merge aproximativ 200 de metri, pe lângă un adăpost de câini comunitari, după care se desprinde la stânga prima variantă de acces la fort, care ne va conduce direct în şanţul posterior al acestuia, pe terenul unei unităţi militare abandonate. O a doua cale de acces se află la 200 de metri de prima, pe acelaşi drum care se desprinde din Centură. Astfel, va trebui să urmăm liziera pădurii spre stânga, până când vom observa o coborâre discretă a drumului de ţară şi o defrişare pe partea stângă. Vom urma această nouă potecă, destul de lată, cale de alţi 100 de metri, spre vest şi apoi se poate pătrunde în fort. Totuşi, această zonă ar putea fi amenajată ca parcare, iar drumul de acces pavat cu piatră.
Fortul X Leurdeni se află într-o zonă deficitară din punct de vedere al spaţiilor de agrement şi al celor de petrecere a timpului liber în afară, de aceea modelul care ar fi cel mai pretabil ar fi „Frau Gerolds Garten” / „Gerold Areal Zürich West” / „Grădina doamnei Gerold”). „Grădina doamnei Gerold se schimbă în funcţie de anotimp. Vara este restaurant cu grădină, terasă la soare şi baruri în aer liber. Iarna găzduieşte întâlniri confortabile în jurul focului de tabără.” (https://www.fraugerold.ch/). Arealul de peste 2.000 de metri pătraţi, printr-o strategie deosebită, a fost transformată treptat, începând cu 2012, în pol verde cu grădini urbane şi spaţii pentru gastronomie, devenind în scurt timp cel mai căutat loc din Zürich. Mixul de funcţiuni include restaurantul cu grădină proprie de zarzavat, magazine mici de obiecte de artă şi spaţii pentru evenimente diverse, bar în aer liber şi spaţiu pentru târguri sezoniere.
…Şi la Fortul X Leurdeni lucrurile pot sta similar. Starea actuală a Fortului X Leurdeni se pretează la astfel de amenajări şi chiar este necesar de a fi clasificat în regim de urgenţă ca monument istoric. (George V. GRIGORE)
Surse: wikipedia.org; forturi.ro; calatoruldigital.ro; historia.ro; locuriuitate.com; b365.ro; merg.in; mediafax.ro; e-zeppelin.ro