Cel mai mare monument din ţară dedicat poetului naţional

Numele lui Eminescu scris cu 10.000 de puieţi pe Dealul Comja în 1939

În vara anului 1939 (când se împlineau 50 de ani de la moartea poetului nostru naţional), la comanda generalului Pion (Georgescu Pavel Ioan), Divizia 20, formată din 20.000 de soldaţi, a plantat pe Dealul Comja („poarta cea mare de intrare în Ardeal”) din Seini, judeţul Maramureş, 10.000 de puieţi, scriind, pe versantul de sud-vest al vârfului Comja, cu litere majuscule uriaşe din specii răşinoase de silvestru şi molid, numele lui EMINESCU. Fiind la graniţă de judeţe, primele litere – E.M.I.N.- se aflau pe teritoriul judeţului Satu Mare, iar restul – E.S.C.U.- era în judeţul Maramureş. Inscripţia se putea vedea, atât din gară, cât şi din piaţa din Seini. Lungimea inscripţiei este de 116 m, iar lăţimea de 32 de m, fiind văzută cel mai bine din avion. Mărimea unei litere este de 24/12 m, iar grosimea şi distanţa dintre litere este de 4 m. În timpul războiului, brazii au ars într-un incendiu de pădure, dar primele litere E.M.I.N. (care se aflau pe teritoriul judeţului Satu Mare) au fost replantate la scut timp. Restul literelor E.S.C.U. (din judeţul Maramureş) au crescut singure, ca prin miracol. Vântul a purtat mirabila sămânţă a molizilor şi numele poetului a renăscut.

Dealului Comja i se mai spune „Dealul lui Eminescu”. Istoria acestui monument este, aşa cum am spus, strâns legată de numele generalului Georgescu Pion, care a fost comandantul Diviziei 20 Infanterie de la Târgu Mureş şi a condus lucră-rile de construire a liniei de fortificaţii „Carol II” la Poarta Someşului din Seini. Generalul a condus „Planul Maramureş”, de apărare a graniţei de nord a României împotriva nemţilor şi a hortyştilor. Poarta Someşului era un punct strategic important, iar punctul de comandă a diviziei a fost instalat la Seini, pe Dealul Comja, la 650 m altitudine. Pe lângă efortul militar depus, generalul Pion a manifestat vădite preocupări culturale, printre care construirea Bisericii Ortodoxe din Seini şi construirea celui mai mare monument din ţară dedicat lui Mihai Eminescu, acest uriaş înscris ce împodobeşte Dealul Comja, „Dealul lui Eminescu”. „Expresiunea cea mai înaltă a poeziei româneşti trebuie să se bucure de un decor, de un spaţiu nemărginit, de o contemplare înfocată, de aceea eu i-am căutat locul, la înălţime, pe muntele Gutinului, acolo într-un loc special, în defileul Someşului, acolo în poarta cea mare de pătrundere în Ardealul nostru, la răsărit de Seini, şi aşa i-am determinat literele pe teren ca să se vadă numele lui scris întreg până în apusul îndepărtat. Această glorie a neamului, a adâncurilor rezervelor noastre sufleteşti, fecund şi generos, trebuia legat de pământul ţării şi eu am făcut-o prin brazi. Bradul este dintre arborii pământului cel mai îndrăzneţ, cel mai armonios, şi dintre acei arbori ce nu se încovoaie, rămâne drept şi e gata să protejeze piscurile pe care creşte. Nepieritoare fiind opera lui Eminescu şi cinstirea lui trebuie să fie la fel!”, a scris generalul Pion, într-o scrisoare, potrivit istoricilor. Noua administraţie instaurată în Ardealul de Nord în cel de-al Doilea Război Mondial a ars şi a tăiat brazii Eminescu, a făcut tot ce se poate ca inscripţia să nu mai fie vizibilă. Cu toate acestea, în locul lor au răsărit mesteceni şi s-a mai văzut din scris. În 1955, generalul s-a întors să îşi vadă opera şi a căzut în genunchi, spunând: „Acest monument va trebui să se păstreze fiindcă Eminescu ne-a veşnicit. El rămâne chiar dacă neamul o pieri”. Timpul şi-a lăsat amprenta asupra păduricii. În 1964, localnicii au mai plantat 2.500 de molizi şi pini şi au mai curăţat zona. În urmă cu 10 ani s-au mai făcut plantări. Astăzi, pădurea este în proprietatea oraşului Seini şi în administrarea Direcţiei Silvice Maramureş. Grupuri de iubitori de poezie mai urcă vara în drumeţii, când mai sunt vizibile marcajele de trasee montane. Din satelit însă orice curios poate descoperi inscripţia de la marginea pădurii, dar descifrabile sunt doar literele EMIN. Iar terminaţia ESCU se pierde în pădure şi întinşii Carpaţi care încep din această poartă a Ardealului.

În fiecare an, la 15 Ianuarie (Ziua Naţională a Culturii şi ziua marelui poet), asociaţiile de montaniarzi organizează pelerinaj la acest monument pentru cei care cinstesc memoria marelui om, scriitor-poet, jurnalist, venind aici şi recitind din opera sa. (George V. GRIGORE)

Surse: dozadebine.ro; gazetanord-vest.ro; thedreamer.ro; cunoastelumea.ro; wikipedia.org; agerpres.ro