N-am ştiut că am fost fericiţi! Chiar şi optimişti.

Aşa zice Eurostat! În anul 2022, noi, românii, am fost cea de-a doua, alături de Polonia, cea mai fericită naţiune din UE dintre cele 27 analizate. Vă daţi seama ce prăpăd trist e pe continent? În 2022 am fost fericiţi! Cred că nu toţi ne-am dat seama.
În fiecare an, Eurostat, agenţie oficială de statistică a UE, pe un eşantion reprezentativ din populaţia fiecărui stat, măsoară satisfacţia vieţii: de la zero – nemulţumire absolută, la zece – cea mai bună situaţie. De asemenea, studiul întreabă cât de optimişti sunt cei chestionaţi cu privire la viitor sau, după caz, cât de pesimişti.
Aşadar, pe baza studiului, cetăţenii din Austria, Polonia şi România sunt cei mai fericiţi. Ne informează Euronews. Germanii sunt pe penultimul loc, iar pe ultimul loc sunt vecinii noştri bulgari.
Vârsta, nivelul de educaţie, familia ar indica mai mult satisfacţia generală în comparaţie cu bogăţia. În majoritatea statelor membre, persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani declară o mai mare satisfacţie a vieţii, comparativ cu cei de peste 65 de ani.
Studiul este interesant, mai ales prin paradoxurile unora dintre concluzii. Important este că noi, românii, suntem în topul fericirii. În 2022. Îmi aduc aminte câteva „motive” de fericire: covid la final, cu multe semne de întrebare; datorie publică uriaşă, împrumuturi la dobânzi istorice, declanşarea războiului din Ucraina, creşterea deşănţată a preţurilor la energie, combustibili, alimente, utilităţi, medicamente; situaţia jalnică a învăţământului (şi) după pandemie; sistemul de sănătate la ATI; conflicte politice, controverse în plan social… Tot să fii fericit! Păi dacă noi suntem pe locul trei, cu atâtea „motive de fericire”, cum vor fi arătând „motivele” naţiunilor care sunt în urma noastră?
Că doar ce-i fericirea? „Stare de mulţumire intensă şi totală determinată îndeosebi de satisfacerea unei năzuinţe.” „Starea omului căruia nu-i lipseşte nimica şi are corpul şi sufletul sănătos”. În plan individual, este posibil ca situarea românilor în topul fericirii să fie corectă. Dar în cazul studiului Eurostat este vorba de naţiune, de noi toţi, de români de la oraş şi de la sat, de bogaţi şi de săraci, de tineri şi de bătrâni, de educaţi şi de needucaţi (în sensul studiilor absolvite), de sănătoşi şi de bolnavi…
Interesant eşantionul interogat! Oricum, extrem de diferit de eşantioanele chestionate de institutele de sondare din România, eşantioane care vorbesc despre direcţii greşite, despre nemulţumiri, insatisfacţii etc în proporţii care nu ne conduc la concluzii despre fericire. Sau înţelegem diferit fericirea.
Oricum, să fim fericiţi! Mai bine în topul fericirii decât în cel al deznădejdii. (Mioara VERGU-IORDACHE)