Expoziţia „Cuza 150” sau „Ce a fost după Unire?”

La Muzeul Naţional de Istorie a României

Expoziţia „Cuza 150” sau „Ce a fost după Unire?”

„Să nu umbli cu ocaua mică!” (adică „Să nu înşeli”, „Să nu păcăleşti”) era un sfat bun pe care ni-l dădeau părinţii. Nu ştiam atunci că acest percept de morală vine din vremea lui Cuza, când acesta umbla travestit prin târgurile din ţară şi trăgea la răspundere pe negustorii hrăpăreţi, care încercau să înşele oamenii simpli din popor. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut mult mai multe decât Mica Unire, sau Unirea Principatelor. A trebuit să facă reforme, să aprobe noi legi şi să refacă ţara, ce de această dată cuprindea două principate: Moldova şi Ţara Românească. Pentru a afla mai multe despre acea perioadă şi acei oameni minunaţi, puteţi vizita o nouă expoziţie, vernisată la MNIR, expoziţia „Cuza 150”, care aduce în prim-plan viaţa şi activitatea uneia dintre cele mai importante şi interesante figuri ale istoriei noastre. Se împlinesc 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza. Potrivit unui comunicat al MNIR, expoziţia „caută să aducă la un loc o serie de bunuri de patrimoniu care să poarte amprenta domnitorului Cuza, dar şi a omului Cuza, fără a glorifica inutil anumite aspecte şi fără a trece cu vederea chestiunile controversate, având convingerea că onestul Cuza nu ar fi vrut acest lucru”. Vizitatorii pot admira tronul domnitorului Ioan Cuza şi cel al Doamnei Elena Cuza, sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I, trusa de pistoale de duel dăruită de împăratul Napoleon al III-lea, tunica şi casca de colonel de lăncieri, decoraţii româneşti şi străine, fotografii ale domnitorului, dar şi ale membrilor familiei sale, documente oficiale şi personale, litografii şi picturi – portretul oficial pictat de Carol Popp de Szathmari, portrete ale Doamnei Elena Cuza, dar şi ale Mariei Obrenovici, tipărituri, timbre şi efecte poştale. Sunt prezentate foarte multe obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza – ceasuri, bijuterii, tabachere, porţelanuri, servieta, un tac de biliard – şi ale Doamnei Elena Cuza – scrisori, sigilii, bijuterii, fotografii, trusa de scris, argintărie. Pot fi văzute şi mărturii legate de moartea lui Cuza – va fi expus tricolorul îndoliat folosit la înmormântare, sau de posteritatea acestuia – medalii, timbre, broşuri, bancnote. Expoziţia poate fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00 (program de vară) şi 09,00 – 17,00 (program de iarnă).

Proiectul expoziţional este realizat de MNIR împreună cu „Muzeul Unirii” – Complexul Muzeal Naţional Moldova de la Iaşi, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional al Bucovinei de la Suceava, Complexul Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Muzeul Judeţean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” de la Bârlad şi Arhivele Naţionale ale României. La expoziţie a contribuit şi Daniel Cosmin Obreja, care s-a alăturat demersului muzeal cu obiecte din colecţia proprie.

O astfel de expoziţie poate reîntregi imaginea acelor timpuri ale Unirii Principatelor, când România a început să se „adune” din colbul istoriei, căutându-şi conturul şi unitatea. (George V. GRIGORE)

Surse: historia.ro; promptmedia.ro; asiiromani.eu; leviathan.ro; hotnews.ro; timpromanesc.ro; zilesinopti.ro; mnir.ro