Biblioteca digitală – realităţi şi perspective

Era modernă, marcată de tehnologizarea excesivă, de extinderea internetului, a adăugat celor trei piloni tradiţionali tehnologiile şi serviciile în baza acestora, fără de care biblioteca modernă nu mai poate fi concepută. Acestea din urmă influenţează masiv şi remodelează biblioteca, bibliotecarul şi profesia în întregime. Dacă bibliotecarul tradiţionalist este mai mult umanist prin formare, bibliotecarul erei digitale trebuie să fie şi un bun tehnolog, fără cunoaşterea tehnologiilor în scurt timp acesta nu va mai avea loc în bibliotecă. Dacă biblioteca tradiţională nu înseamnă nimic fără spaţii, în „biblioteca fără cărţi” spaţiile valorează din ce în ce mai puţin. Dacă pentru un serviciu anume, utilizatorii trebuiau, anterior, să vină neapărat la bibliotecă, acum aceştia pretind servicii 24/7, care să poată fi accesate de oriunde şi oricând.

REALITĂŢI ALE BIBLIOTECILOR DIGITALE

O bibliotecă digitală reprezintă o colecţie de resurse informatice (cum ar fi cărţi, reviste, articole, filme, imagini etc.) stocate şi accesibile în format electronic, online. Aceasta reprezintă o evoluţie semnificativă a bibliotecilor tradiţionale şi are un impact semnificativ în domeniul informaţiei şi al educaţiei. Iată câteva realităţi privind bibliotecile digitale:

1. Accesibilitate globală. Bibliotecile digitale permit accesul la resursele lor de oriunde din lume, oferind utilizatorilor oportunitatea de a accesa informaţii importante fără a fi nevoiţi să se deplaseze fizic la o bibliotecă tradiţională.

2. Diversitatea resurselor. O bibliotecă digitală poate conţine o gamă largă de resurse, inclusiv cărţi, articole ştiinţifice, materiale didactice, documente de arhivă şi multe altele, ceea ce o face o sursă bogată de informaţii pentru cercetători, studenţi şi profesionişti.

3. Căutare şi acces rapid. Tehnologiile moderne de căutare şi indexare permit utilizatorilor să găsească rapid informaţiile de care au nevoie în bibliotecile digitale, economisind timp şi efort.

4. Colaborare şi partajare. Bibliotecile digitale facilitează colaborarea între cercetători şi instituţii, permiţând partajarea uşoară a resurselor şi a cunoştinţelor.

5. Reducerea costurilor. Pentru instituţii, gestionarea unei biblioteci digitale poate fi mai eficientă din punct de vedere al costurilor decât întreţinerea unei biblioteci tradiţionale, deoarece nu necesită spaţiu fizic sau personal suplimentar.

 6. Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural. Bibliotecile digitale joacă un rol important în conservarea şi restaurarea materialelor fragile sau vechi, permiţându-le să fie accesate de oameni din întreaga lume fără a le deteriora fizic.

PERSPECTIVE ALE BIBLIOTECILOR DIGITALE

1. Creşterea continuă. Bibliotecile digitale vor continua să crească în mărime şi diversitate, pe măsură ce tot mai multe instituţii şi organizaţii vor investi în digitalizarea şi gestionarea resurselor lor în format electronic.

2. Inteligenţă artificială şi analiză de date. Tehnologii precum inteligenţa artificială şi analiza de date vor juca un rol din ce în ce mai important în gestionarea şi furnizarea de resurse în bibliotecile digitale, facilitând căutarea personalizată şi analiza conţinutului.

3. Accesibilitate îmbunătăţită. Eforturile de a face resursele digitale accesibile pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, vor continua să se dezvolte, astfel încât bibliotecile digitale să devină mai incluzive.

4. Protecţia datelor şi securitatea. Cu creşterea importanţei datelor şi a preocupărilor legate de confidenţialitate, bibliotecile digitale vor acorda o atenţie sporită securităţii şi protecţiei datelor utilizatorilor.

5. Colaborare globală. Bibliotecile digitale vor continua să faciliteze colaborarea între instituţii din întreaga lume, permiţând schimbul de resurse şi cunoştinţe la nivel global.

6. Evoluţia formatelor şi tehnologiilor. Odată cu avansul tehnologiei, bibliotecile digitale pot evolua pentru a suporta noi formate şi tehnologii, cum ar fi realitatea virtuală sau augmentată, pentru a oferi experienţe de învăţare şi cercetare mai interactive şi imersive.

IMPACTUL BIBLIOTECILOR DIGITALE ASUPRA EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

 Bibliotecile digitale au avut un impact semnificativ asupra educaţiei şi cercetării, aducând numeroase beneficii şi schimbări în aceste domenii. Iată câteva dintre principalele moduri în care bibliotecile digitale au influenţat educaţia şi cercetarea:

1. Accesibilitate globală şi uşurinţă de utilizare • Bibliotecile digitale au eliminat barierele geografice, permiţând utilizatorilor să acceseze resurse din întreaga lume. • Utilizatorii pot căuta şi accesa informaţii în timp real, cu uşurinţă, de pe dispozitivele lor, fără a fi nevoie să se deplaseze la o bibliotecă fizică.

 2. Diseminarea rapidă a cunoştinţelor • Cercetătorii pot publica rezultatele cercetărilor lor online în bibliotecile digitale, accelerând procesul de diseminare a cunoştinţelor. • Accesul deschis şi publicarea digitală au crescut disponibilitatea informaţiilor pentru toţi cei interesaţi, contribuind la accelerarea progresului în domeniul ştiinţific.

3. Diversitatea resurselor • Bibliotecile digitale conţin o gamă largă de resurse, inclusiv cărţi, reviste, articole, materiale didactice şi multimedia, oferind utilizatorilor o varietate de surse pentru cercetare şi învăţare. • Resursele pot fi actualizate rapid pentru a reflecta cele mai recente descoperiri şi informaţii.

4. Economisirea timpului şi a costurilor • Utilizatorii pot căuta informaţii eficient şi rapid, economisind timp preţios în procesul de cercetare şi învăţare.

• Reducerea nevoii de a imprima şi a distribui materiale tradiţionale contribuie la economisirea costurilor şi la reducerea impactului asupra mediului.

5. Personalizarea şi interactivitate • Bibliotecile digitale pot utiliza tehnologii avansate pentru a oferi experienţe personalizate utilizatorilor, sugestii de lectură şi resurse relevante în funcţie de interesele şi nevoile individuale. • Resursele multimedia şi interactive pot face procesul de învăţare mai atractiv şi mai eficient.

6. Conservarea şi protejarea patrimoniului cultural • Bibliotecile digitale permit conservarea şi restaurarea operelor rare şi fragile, păstrând patrimoniul cultural şi istoric într-o formă digitală accesibilă pe termen lung. • Aceasta ajută la protejarea materialelor preţioase de deteriorare fizică sau de distrugere.

7. Inclusivitate şi accesibilitate • Bibliotecile digitale pot oferi opţiuni de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi, precum conţinutul citibil cu ecrane sau transcrieri. • Acestea ajută la asigurarea că toţi indivizii au acces la informaţie şi educaţie.

CONCLUZII

În concluzie, bibliotecile digitale au revoluţionat modul în care educaţia şi cercetarea sunt realizate şi accesate în întreaga lume. Ele au sporit accesibilitatea la cunoştinţe şi au făcut procesul de învăţare şi cercetare mai eficient şi mai cuprinzător. Cu continuarea dezvoltării tehnologice, este de aşteptat ca bibliotecile digitale să continue să evolueze şi să joace un rol central în educaţie şi cercetare în viitor. Bibliotecile digitale au devenit o resursă esenţială în era informaţiei digitale şi au un rol crucial în accesarea, gestionarea şi partajarea cunoştinţelor. Cu tehnologiile în continuă evoluţie, ele vor continua să se dezvolte şi să răspundă nevoilor în schimbare ale utilizatorilor lor. (Jurist Mihaela POSTOLACHE – Bibliotecar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Economice, Constanţa)

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

[1] Vera Osoianu – „Biblioteca în era internetului: tendinţe şi prognoze” , articol publicat pe: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Biblioteca%20in%20era%20internetului%20tendinte%20%C5%9Fi%20prognoze %20.pdf.pdf

[2] Sebastian Burduja – „Peste 1000 de biblioteci vor renaşte şi vor deveni hub-uri de dezvoltare a competenţelor digitale” https://www.old.research.gov.ro/ro/articol/5975/comunicare-br-mass-media-ministrul-digitalizarii-sebastian-burduja-peste-1000- de-biblioteci-vor-rena-te-i-vor-deveni-hub-uri-de-dezvoltare-a-competen-elor-digitale

 [3] *** Investiţia 17 „Scheme de finanţare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competenţelor digitale” https://www.mcid.gov.ro/programe-europene/c7/finantarea-bibliotecilor-pentru-a-deveni-hub-uri-de-dezvoltare-a-competentelordigitale/

[4] Olimpia Curta – Biblioteca între tradiţie şi modernitate, https://www.academia.edu/29169255/BIBLIOTECA_intre_traditie_si_modernitate

 [5] Mireille Rădoi – Biblioteca în era digitală – păstrător şi generator de cunoaştere, 2022 în: https://revista.bcub.ro/biblioteca-inera-digitala-pastrator-si-generator-de-cunoastere/

[6] Octavian Mihail Sachelarie – Bibliotecile româneşti în societatea cunoaşterii. Dificultăţi naţionale şi comunitare. În: Biblioteca, revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, nr.12/2010, p.353. art. de pe: https://www.bjarges.ro/www/wpcontent/uploads/2017/12/Sachelarie-Octavian-Mihail-Viitorul-bibliotecilor-publice.pdf