„Arta şi Arhetipurile Epocii de Gheaţă” la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara

La Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara este deschisă, în Sala de Marmură a Castelului Huniade, expoziţia „Arta şi Arhetipurile Epocii de Gheaţă”. Printre alte artefacte expuse se află şi cea mai mare statuetă descoperită până în prezent, în misterioasa Peşteră Stadel, ascunsă în adâncurile Văii Lonei, o adevărată comoară a trecutului, care a uimit şi a iluminat primii noştri strămoşi. „Botezată statueta „Omul-Leu”, această figurină impresionantă combină trăsăturile umane cu cele ale unui leu, într-un amestec fascinant care ne arată credinţele şi viziunile poporului Aurignacian”, scrie Muzeul Naţional al Banatului, pe pagina de Facebook. Cu o înălţime de 31 cm, „Omul-Leu” este cea mai mare figurină descoperită din perioada Epocii de Gheaţă. Imaginea sa este o mărturie a măiestriei şi spiritualităţii străvechi, iar acum, graţie restaurării sale atente, o puteţi admira în toată splendoarea sa.

„Omul-leu”, cu 40.000 de ani vechime, descoperită în 1939 într-o grotă din Germania – peştera Stadel din Munţii Hohlenstein, are o dublă semnificaţie: este cea mai veche statuie din lume care reprezintă un animal şi este cel mai vechi exemplu necontestat de artă figurativă. Neoficial, animalul are cel mai obraznic rânjet dintre toate statuile antice descoperite până acum, dar este greu de crezut că acest lucru ar putea fi menţionat în vreun manual. Se crede că a fost creată de cultura aurignaciană, un grup arhaic de oameni care a populat Europa şi Asia de Sud-Vest în urmă cu 35.000-45.000 de ani. Unii arheologi îi consideră primii oameni moderni din Europa. Iniţial, s-a crezut că cea mai veche statuie din lume reprezintă un mascul, însă, la o investigare mai atentă, unii au decis că era vorba despre o reprezentare de sex feminin. Niciuna dintre aceste supoziţii nu poate ieşi învingătoare pentru că leii de munte europeni (lei de peşteră) nu au avut coamă, aşa că dezbaterea nu poate fi tranşată definitiv. Numele folosit curent în Germania este „Lowenmensch” – ceea ce se traduce prin „leul-om”, o denumire neutră. După ce au găsit o statuie mai mică, care înfăţişa un hibrid între leu şi om, într-o locaţie similară, arheologii se întreabă dacă această figurină a jucat un rol important în folclorul şi mitologia aurignaciane. În acest moment, şi posibil pentru eternitate, rolul „omului-leu” rămâne pură speculaţie.  Ideea că un om care arăta întrucâtva ca noi a stat într-o peşteră şi a cioplit această statuie cu 400 de secole în urmă este ceva pur şi simplu uimitor. Leul – simbol al Forţei Vieţii – apare pe bijuteriile de aur şi argint ale tezaurelor geto-daco-trace (aplica de aur de la Chirnogi, aplicele din tezaurul Băiceni – Cucuteni), dar şi pe matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia. Leii de peşteră şi-au lăsat fosilele-oase prin peşterile din Bihor destul de des. „Sfinxul” din Bucegi sau din Egipt aduce cu sine trăsăturile şi zâmbetul misterios al omului – leu.

În expoziţie pot fi văzute 23 de replici ale operelor de artă paleolitice, replici ale unor opere originale din situri importante din Germania, Franţa, Cehia, Slovacia şi Rusia, cu vechimea cuprinsă între 42.000 şi 11.700 de ani î.Hr.. Aceste lucrări ilustrează importanţa creaţiei artistice în Epoca de Piatră şi oferă o incursiune în modul de viaţă al oamenilor din acea perioadă. Una dintre piesele de rezistenţă ale expoziţiei este „Venus de la Hohle Fels”, simbol al fertilităţii, sculptată cu măiestrie dintr-un colţ de mamut. În 2008, şase fragmente ale statuetei au fost reunite pentru a forma o figură aproape completă (reconstituire). Deşi statueta este mică, valoarea ei este imensă. Corpul ei, format din fildeş de mamut, are o buclă de pandantiv în loc de cap, detaliu ce adaugă o notă de mister. Este cu siguranţă un exponat care va stârni curiozitatea şi admiraţia vizitatorilor. Expoziţia nu este doar o galerie de artefacte, ci şi o incursiune fascinantă în tehnica şi metoda de creare a acestora. Fiecare piesă este o replică fidelă a originalului, refăcută din acelaşi material cu care a fost creată pentru prima dată.

Expoziţia, concepută în colaborare cu oamenii de ştiinţă din Departamentul de Preistorie timpurie şi Ecologie Cuaternară de la Universitatea din Tübingen şi orchestrată de Grupul de Lucru Weltkultursprung din Germania, poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul 10:00 – 18:00, până pe 27 octombrie 2023. Intrarea este gratuită. (George V. GRIGORE)

Surse: observatordetimis.ro; ghidulbanatului.ro; cjtimis.ro; timisoarastiri.ro; historia.ro; mnab.ro; radiovacanta.ro; spotlight-timisoara.eu; cimec.ro; adevarul.ro; instagram.com