Faleza Dunării din Galaţi – cea mai lungă faleză fluvială din Europa

Faleza Dunării din Galaţi – cea mai lungă faleză fluvială din Europa – este străjuită de vapoare şi „uriaşi” din fier!

Acum, de când podul suspendat „Noul Golden Gate” face trecerea mult mai uşoară peste fluviul Dunărea (un alt „uriaş” ce calcă fluviul, aparent de netrecut) şi destinaţiile turistice fluviatile sau dobrogene mult mai apropiate, toate au devenit mai vizitabile şi vizitate. Printre acestea putem menţiona şi municipiul Galaţi, cu a sa Faleză a Dunării şi Tunelul de cale ferată Fileşti. Întinsă pe o lungime de aproximativ 4 kilometri, faleza din Galaţi este cea mai lungă faleză de pe cursul european al Dunării. Pe Faleza Dunării din Galaţi pot fi admirate zeci de opere de artă modernă, ce formează cea mai mare expoziţie de sculptură în metal în aer liber din România. De asemenea, de pe întinsa faleză fluvială puteţi cuprinde cu privire măreţia Dunării, dar şi bătrânii munţi ai Dobrogei aflaţi în depărtare. Deşi Galaţiul este un oraş de câmpie cu altitudini joase, de 55 m, deţine un tunel feroviar spectaculos – Tunelul Fileşti, care trece pe sub oraş (singurul tunel care subtraversează un oraş din România), care face legătura dintre gara oraşului şi restul reţelei feroviare.

Amenajată încă de la jumătatea secolului al XX-lea în scop turistic şi pentru a ameliora circulaţia motorizată, Faleza Dunării reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Galaţi. Cele două trepte – faleza superioară şi faleza inferioară – au fost construite în urma consolidării unei forme de relief relativ instabile (un pat de loess alcătuit cu mii de ani în urmă). Faleza nu face doar deliciul turiştilor: localnicii care menţin un stil de viaţă activ vin pe faleză pentru a face jogging, pentru a se antrena în aer liber, pentru a merge cu bicicleta sau pentru a face o tură pe role. De la bac până la „Palatul Navigaţiei” (cele două capete ale falezei), indiferent de vreme şi de aglomeraţie, faleza este terenul de sport în aer liber al gălăţeanului obişnuit. Dar faleza este şi inspiraţie pentru fotografii amatori şi cei profesionişti, pentru că Faleza Dunării oferă unele dintre cele mai interesante şi spectaculoase cadre demne de pus pe film din Galaţi. Oraşul Galaţi are ceva special, care te face să ieşi din casă sau hotel. Primul obiectiv turistic peste care nu poţi trece indiferent este Biserica fortificată „Sfânta Precista”, cel mai vechi monument istoric din oraş. A fost construită de meşterii populari şi este o sinteză a arhitecturii româneşti combinând elemente arhitecturale din toate cele trei Ţări Române. Cu o înălţime de 3.5 metri, statuia lui I.C. Brătianu apare într-o ţinută impunătoare, cu mâna stângă în buzunarul hainei şi privirea cătând departe în zare, iar cu mâna dreaptă arătând parcă spre Basarabia şi Gurile Dunării, cu un gest ce constituie un îndemn către generaţiile viitoare: „Aveţi grijă de moştenirea strămoşească!”. Poţi trece pe lângă Palatul Administraţiei Navigaţiei Fluviale Române, o clădire cu decoraţiuni geometrice specifice artei populare româneşti, care este prima construcţie din România la care s-a folosit un schelet monolit din beton armat. Pe faleză vei regăsi câţiva uriaşi cu forme de poveste, cu multe membre şi capete, acestea fiind de fapt câteva sculpturi din metal care atrag atenţia. Denumite de mulţi „Muzeu de artă modernă în aer liber” toate acestea sunt opere de artă monumentală din metal. Ele au fost create în cadrul unor tabere de sculptură. Primele lucrări au fost realizate la ediţiile din anii 1976 şi 1977 ale „Taberei de Sculptură în Metal de la Galaţi” şi sunt semnate de importanţi sculptori români. S-a ales ca monumentele să fie realizate din material „local”, respectiv fierul de la combinatul siderurgic. În acelaşi consens, la Tabăra de la Măgura Buzăului s-a ales piatra, la Sibiu şi Medgidia – ceramica, la Arcuş şi Săliştea Sibiului – lemnul, iar la Galaţi, profitându-se de prezenţa Şantierului Naval şi a Combinatului Siderurgic, s-a optat pentru fier. Chiar dacă simţi fiorul fricii văzând „uriaşii”, dacă ridici privirea spre Dunăre vei avea surprize frumoase şi îţi vei reveni. Diverse păsări zboară, se cuibăresc în malul apei sau cântă în triluri neaşteptate în frunzişul copacilor. În dreptul Hotelului „Vega” există nişte scări mai late care fac legătura cu faleza superioară şi acolo, pe peretele de beton, se pot vedea două basoreliefuri care îi reprezintă pe domnitorii Alexandru Ioan Cuza şi Ştefan cel Mare. Basoreliefurile au fost amplasate în luna iulie 2014 pentru a marca împlinirea a 150 de ani de când Cuza a semnat decretul cu privire la unificarea corpurilor de grăniceri din Moldova şi Ţara Românească (document considerat actul de naştere al Poliţiei moderne de frontieră), respectiv, pentru a comemora 510 ani de la trecerea în nefiinţă a lui Ştefan cel Mare. Aceste basoreliefuri au fost realizate de către membrii unui ONG, cu denumirea de „Galaţi, oraşul meu”. Pe lângă faleză se află şi Muzeul de istorie „Paul Păltănea”, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” şi Muzeul de Artă Vizuală, primul muzeu de artă contemporană românească din ţară. Încet, dar sigur, triunghiul dobrogean-deltaic al oraşelor Galaţi-Tulcea-Brăila devine o zonă turistică cu potenţial, care se va dezvolta şi mai mult, iar faleza din Galaţi se va umple din nou de lume, fără teamă de „uriaşi”… (George V. GRIGORE)

Surse: galaticityapp.ro; perlafalezei.ro; zigzagprinromania.com; planiada.ro; trecator.ro, ghidul-horeca.ro; bvan.ro; amfostacolo.ro