„Mesaje săpate în piatră” – proiect de digitizare a crucilor din piatră din Bucureşti

Pentru a înţelege taina prezenţei unor repere ale artei şi spiritualităţii de acum zeci şi sute de ani, un proiect de inventariere a crucilor nu poate fi decât binevenit. Astfel, Muzeul Municipiului Bucureşti anunţă startul proiectului cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional: „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din Bucureşti”, proiect ce urmăreşte valorificarea patrimoniului cultural material al Capitalei prin digitizarea şi introducerea într-un website cu caracter de bază de date a tuturor crucilor din piatră care nu au caracter funerar. Pe lângă aceasta, proiectul propune realizarea unei hărţi, a unei expoziţii organizate la Muzeul Municipiului Bucureşti – la Palatul Suţu. Expoziţia va fi însoţită de un catalog şi o serie de ateliere pentru elevi şi studenţi, menite să facă cunoscute aceste importante elemente ale identităţii urbane. Atingând mai multe domenii de interes: istorie şi memorialistică, artă plastică, antropologie, paleografie, proiectul presupune fotografierea şi fişarea fiecărei cruci cu scopul de a se evidenţia funcţia acestora, multe fiind unice în peisajul bucureştean. Proiectul doreşte să răspundă nevoii de cunoaştere a unui tip de monument public deosebit de important în istoria şi evoluţia urbană a Bucureştiului, cât şi a nevoii de documentare a acestor monumente şi evidenţa lor în vederea conservării şi protejării patrimoniului.

Crucile din piatră din Bucureşti sunt, pe cât de împrăştiate geografic, pe atât de necunoscute publicului. În timp, o parte dintre aceste cruci au fost mutate, iar noile amplasamente au făcut ca scopul iniţial să nu mai fie cunoscut. Crucile sunt prin excelenţă elemente memoriale, iar cele amplasate în spaţiul urban devin locuri ale memoriei care „vorbesc” despre un eveniment istoric considerat important pentru a fi marcat. Existenţa ori originea crucilor din piatră nu este cunoscută nici măcar la nivelul comunităţilor în care se găsesc.

Crucile identificate pe teritoriul Bucureştiului sunt, exceptând forma, foarte diferite unele de altele, atât din punct de vedere al ornamentaţiei, cât şi al mesajului. Varietatea largă de motivaţii care au dus la ridicarea crucilor din piatră le face cu atât mai interesante şi prezintă obligaţia de a fi protejate. Această acţiune de identificare şi protejare este absolut necesară având în vedere faptul că unele se află în locuri publice şi este evidentă neglijenţa şi indiferenţa cu care sunt tratate. Din cercetările realizate până în prezent reiese faptul că o parte dintre crucile care se găseau în trecut pe teritoriul oraşului au fost mutate. Unele dintre ele au fost identificate în cadrul cercetării în alte amplasamente, altele însă nu au fost regăsite în teren. Lipsa datelor despre aceste cruci pentru o perioadă de peste şase decenii face necesar demersul de faţă, care îşi propune, atât indexarea crucilor, cât şi geolocalizarea lor prin GPS pentru a facilita accesul la ele.

Prin evidenţierea acestor monumente cu dublu caracter: memorial şi epigrafic, putem afla mai multe despre obiceiurile locuitorilor din urmă cu câteva veacuri. Din informaţiile pe care aceste cruci le transmit aflăm cum luptau oamenii în trecut împotriva molimelor, împotriva cotropitorilor sau despre evenimentele sociale şi urmările acestora.

Crucile din piatră nu mai au astăzi aceeaşi însemnătate ca în trecut, iar inscripţiile în slavonă sau chirilică le fac de neînţeles. Astfel că proiectul, unic în peisajul bucureştean, îşi propune scoaterea acestor monumente din anonimat şi eliminarea statutului de precaritate, prin publicarea materialelor menite să le readucă la statutul de monumente de for public, prin geopoziţionarea lor pe o hartă, prin crearea bazei de date disponibilă online, prin conferinţe şi ateliere, prin expoziţie şi catalog de expoziţie. Impactul scontat al proiectului este crearea şi implementarea unui model de bune practici la nivelul comunităţilor locale şi naţionale, facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural material. „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din Bucureşti” este, în acelaşi timp, un instrument de cercetare uşor accesibil tuturor cercetătorilor interesaţi de domeniile sculpturii în piatră, a monumentelor de for public, a epigrafiei şi paleografiei, a istoriei, geografiei şi antropologiei urbane. Proiectul porneşte de la nevoia de conştientizare a patrimoniului prin instrumente care vor avea ca impact conştientizarea existenţei unor vechi obiceiuri, dispărute astăzi, prin intermediul cărora află informaţii importante ale vieţii din trecutul comunităţii.

Scopul proiectului este să identifice şi să pună în valoare crucile din piatră din Bucureşti pentru a deveni subiecte de cercetare, de identificare a modalităţilor de transmitere a mesajului, a modalităţilor de memorizare a unor evenimente petrecute în perioada medievală şi modernă românească, a modalităţilor de rezolvare a unor situaţii critice, a unor promisiuni sau modul de evidenţiere a unor comportamente etc, atât pentru cei care studiază istoria, geografia şi antropologia urbană, cât şi în rândul comunităţilor locale în cadrul cărora se găsesc aceste obiective, pentru conştientizarea unor importante elemente care ţin de identitate locală. Scopul proiectului este recuperarea memoriei acestor cruci prin cercetarea, descifrarea inscripţiilor, identificarea elementelor cu caracter istoric şi artistic şi diseminarea concluziilor cercetărilor către membrii comunităţilor în mijlocul cărora se găsesc prin intermediul atelierelor cu elevi şi studenţi. Identificarea amplasamentelor iniţiale ale crucilor şi motivaţia mutării acestora sunt elemente care oferă informaţii asupra unor stadii ale transformărilor urbane ale Bucureştiului prin investigarea unor importante vestigii ce stau martore ale vieţii urbane.

Se constată că, în majoritatea cazurilor acestor cruci din piatră, memoria colectivă nu mai funcţionează, evidenţiindu-se fenomenul uitării în cadrul comunităţilor, majoritatea celor intervievaţi neavând un răspuns în privinţa scopului cu care a fost ridicată crucea, menţionând doar „că le ştiu acolo din totdeauna”. Oamenii exprimă doar păreri legate de motivul pentru care au fost ridicate crucile din piatră, majoritatea afirmând că au rol comemorativ, de cenotaf, marcând locul în care cineva şi-a pierdut viaţa; un procent extrem de mic menţionează că ar putea marca limitele unei proprietăţi – un hotar.

Aceste cruci-monumente pot intra în circuitul turistic, devenind astfel obiective pe traseele de vizitare şi participând activ la procesul de branding local. Obiectivul general este valorificarea patrimoniului cultural local al Bucureştiului în beneficiul comunităţilor locale aflate în proximitatea crucilor din piatră. Păstrarea acestor cruci în cadrul comunităţilor are o deosebită importanţă în identificarea comportamentelor locuitorilor acestor locuri, obiceiuri care s-au pierdut într-o perioadă atât de îndepărtată încât nici măcar nu se mai vorbeşte despre ele. Diversitatea scopului pentru care au fost ridicate crucile din piatră este un motiv pentru cercetarea îndeaproape a acestor prime monumente de for public din spaţiul românesc. Atât memoria locului cât şi mesajele pe care aceste cruci le trimit către cei din viitor fac din acestea mărturii ale unor locuri profund transformate în secolele care au trecut.

Membrii echipei proiectului sunt Cezar Petre Buiumaci – manager de proiect, Andreea Mihaela Panait – specialist paleografie chirilică, Cristian Oprea – fotograf, Ştefan Beniamin Csampai – grafică, Mihaela Alina Dobre – reprezentant financiar. Parteneri în acest demers al MMB sunt Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Uniunea Arhitecţilor din România şi Asociaţia „Redescoperă Istoria”.

Când proiectul se va definitiva, poate MMB va extinde cercetarea şi asupra crucilor de piatră existente încă în judeţul Ilfov, pentru a exista o viziune de ansamblu, de exemplu cele din comuna Brăneşti, semnalate de Asociaţia Culturală din localitate, asociaţie condusă de prof. metodist Marius Ovidiu Sebe. (George V. GRIGORE)

Surse: bucurestiivechisinoi.ro; historia.ro; www.taradacilor.ro; orasulluibucur.blogspot.com; muzeulbucuresti.ro;