Marea expoziţie „DACIA. ULTIMA FRONTIERĂ A ROMANITĂŢII” ajunge în octombrie 2023 la Roma

După succesul pe care expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii”, l-a avut la Madrid şi la Bucureşti, Guvernul României a aprobat pe 10 august 2023, Hotărârea de Guvern privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea, de către Muzeul Naţional de Istorie a României, a celei mai mari expoziţii realizate în străinătate în cursul ultimilor 25 de ani: „Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii”, care va avea loc la Roma, în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024.

Expoziţia uneşte circa 700 de piese şi eforturile a 46 de instituţii muzeale din România, Republica Moldova şi Italia, coordonate de Muzeul Naţional de Istorie a României, şi este dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane, precum şi a primilor migratori în acest spaţiu. Expoziţia reprezintă o călătorie de peste 1.400 de ani, în timp şi spaţiu, prilejuită de piese de o valoare excepţională, lucrate din metale preţioase şi comune, ceramică, sticlă, lemn, fildeş şi os, inscripţii şi statui din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României şi colecţiile muzeelor partenere. Mai mult, vor fi expuse portrete ale dacilor, inscripţii privind războaiele dacice şi o serie de monede imperiale romane cu tematică dacică, prezentate publicului în premieră.

Expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a romanităţii” are la bază conceptul expoziţional materializat în proiectul „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat în anul 2021 la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid.

Realizată cu sprijinul Fundaţiei „Prietenii Muzeului de Istorie a României”, recent înfiinţată, expoziţia este structurată cronologic pe şase teme generice, din colecţia MNIR fiind prezentate piese precum: coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor). Totodată, din colecţiile muzeelor partenere pot fi admirate: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.Hr. şi sfârşitul sec. VII e.n..

Trecând peste graniţe, ca acum 2000 de ani, artefactele culturilor din această parte de Europă vin către oraşul capitală a Marelui Imperiu Roman spre a-şi arăta strălucirea şi forţa specifică a simbolurilor lor unice. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; magnanews.ro; cultura.ro; agerpres.ro; forbes.ro; universul.net; pmir.org; infocultural.eu; stireadeazi.ro; newsnow.ro; trinitas.tv; curatorial.ro; voceadacilor.ro; uzpr.ro; cultura.ro, tvr.ro; mnir.ro 
Foto: wikipedia.org; (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO