Între satisfăcător şi insuficient

Eu cred că, atât rata de promovare de 76,2% în cazul Evaluării Naţionale, cât şi rata de promovare de 72,8%, în cazul Bacalaureatului, pe de o parte, reprezintă un argument pentru generoase „intervenţii” politic-educative şi social-economice. Pe de altă parte, dacă nivelul subiectelor a fost corespunzător cu exigenţele programei, iar notele sunt corecte, această rată poate fi socotită mulţumitoare, având în vedere condiţiile în care au studiat copiii: pandemie, schimbări de structură, de conţinut etc, greva cadrelor didactice. Oricât de obiective ar fi fost acestea, sunt „vinovate” pentru o generaţie în pragul ratării educaţionale. De acest rateu suntem cu toţii responsabili, diriguitori, şcoală, familie. Fără excepţie!
Mai adăugaţi la rata de promovare – statistică! – şi câteva date pe care le-a furnizat recent World Vision România: „Patru din zece elevi din mediul rural au luat sub 5 la Evaluarea Naţională, iar numărul lor a crescut cu 10% faţă de anul trecut. În acelaşi timp, numărul de note sub 7 este de două ori mai mare în rândul elevilor de la sate faţă de colegii lor din mediul urban”. „Diferenţe între elevii din mediul urban şi cei din rural sunt şi în privinţa notelor între 5 şi 6. Un procent de 4,9% dintre elevii din mediul urban au avut medii între 5 şi 5,49 la Evaluarea Naţională, în timp ce numărul copiilor de la sate care au obţinut aceste rezultate este aproape dublu. Un procent de 8,6% dintre elevii din mediul rural au luat între 5 şi 5,49 la această sesiune de examen. Diferenţe se înregistrează şi pentru mediile între 5,5 şi 6. Astfel, 5,6% dintre elevii din mediul urban au obţinut aceste rezultate, în timp ce procentul copiilor din rural depăşeşte 8%.”
World Vision România a colectat datele din comunităţile cele mai vulnerabile din mediul rural în care activează fundaţia. (Dar, din nefericire, nu sunt excepţii!) Există mai multe cauze pentru care aceşti copii rămân în urmă faţă de colegii lor de la oraşe. „Un sfert dintre ei (24%) nu sunt ajutaţi de nimeni la teme, 14% dintre părinţii elevilor de gimnaziu spun că nu fac nimic dacă nu se descurcă la teme copiii lor, 47% dintre adolescenţi afirmă că doar uneori sau niciodată nu le place şcoala. Totodată, aproape o treime dintre profesori susţin că proporţia elevilor cu pierderi de învăţare este între un sfert şi o jumătate din totalul clasei, iar 67% dintre părinţi cred că profesorii folosesc metode atractive de predare. Mai mult de o treime (35%) dintre adolescenţii de la sate menţionează că niciodată sau doar uneori au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală.”
În opinia World Vision, „cifrele arată că fenomenul lipsei accesului la o educaţie de calitate în mediul rural s-a agravat”. Este o frază de la care trebuie să pornească relansarea învăţământului românesc!
Aşadar, cum apreciaţi rata de promovare la Evaluarea Naţională 2023? (Mioara VERGU-IORDACHE)