Rostiri etice în cultura românească. Constantin Stroe.

Editura Fundaţiei România de Mâine s-a pregătit pentru Târgul Bookfest 2023 cu o nouă carte de filosofie de excepţie: Rostiri etice în cultura românească, volumul 3, de Constantin Stroe.

Despre autor

Constantin Stroe este un erudit filosof român, un adevărat cercetător în domeniile etică şi istoria eticii, filosofia culturii, istoria filosofiei româneşti, istoria şi filosofia dreptului. Profesor universitar la instituţii de prestigiu, Constantin Stroe a rămas permanent ataşat de valorile culturale, de culegerea şi repunerea în actualitate a înţelepciunii pe care au lăsat-o înaintaşii în cărţi devenite rare odată cu trecerea timpului.  

Din bogata sa creaţie, din domeniul eticii merită menţionată repunerea în circuitul ştiinţific a ideilor formulate de filosofi ai eticii româneşti (Din gândirea etică românească, Rostiri etice în filosofia românească, în trei volume), readucerea în atenţie a lui Dimitrie Gusti prin cartea Etica în opera lui Dimitrie Gusti sau a lui Vasile Băncilă în cartea Sistemul filosofic cu fundamente metafizice şi finalităţi etic-culturale al lui Vasile Băncilă.

Rostiri etice în cultura românească a fost proiectată în trei volume. A ales Editura Fundaţiei România de Mâine pentru apariţia volumului trei al acestei inestimabile trilogii. Aşa cum mărturiseşte în Informarea către cititor din preambulul volumului trei, aceasta va fi ultima sa carte. O viaţă derulată între două exiluri, cel din Bucureşti, pentru cariera sa profesională, urmat de cel din satul natal Crângaşi, judeţul Dâmboviţa, în care a revenit, lasă în urmă o operă pe care vom fi fericiţi să o citim şi să o înţelegem.

Despre importanţa cărţii

Volumul trei din Rostiri etice în cultura românească reprezintă o contribuţie importantă la istoria filosofiei româneşti. Sunt puse în faţa cititorului idei din domeniul eticii şi al metodologiei bazate pe filosofie susţinute de personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti. Cei care fac obiectul analizei întreprinse de Constantin Stroe sunt personalităţi consacrate în alte domenii decât filosofia. Prin textul adus astăzi în faţa cititorilor găsim astfel un argument la ideea continuării în secolul XX a curentului enciclopedist din cultura românească. Români de certă valoare în ştiinţă şi cultură au adus contribuţii importante inclusiv în filosofie. Temele de etică formulate de enciclopediştii puşi în evidenţă de Constantin Stroe prin acest volum trei sunt de o mare actualitate. Vedem astăzi că avem o gândire filosofică românească bogată, abordând teme de mare deschidere aplicativă. Perenitatea ideilor formulate într-un context istoric şi social concret ne face şi mai mândri că am avut asemenea compatrioţi şi că aparţinem spaţiului cultural românesc.

Constantin Stroe se dovedeşte un istoric al ideilor desăvârşit. Pana imaginară care redă ideile filosofice ale iluştrilor înaintaşi rămâne concentrată sută la sută pe obiectul studiului său. Rigoarea ştiinţifică a firului analizei nu este abătută nici de contribuţiile excepţionale ale celor studiaţi în alte domenii, nici de polemicile sau controversele momentului. Lasă la o parte ce este trecător în viaţa şi activitatea unor personalităţi şi merge numai pe drumul istoriei ideilor, cele care vor dăinui independent de virtuţile sau păcatele celor care le-au generat. 

Conţinutul cărţii

Volumul trei din Rostiri etice în cultura românească cuprinde zece capitole dedicate filosofilor români Simion Mehedinţi, Eugen Russu, Leon Cosmovici, Nicolae C. Paulescu, Ioan Biberi.

Filosofului Simion Mehedinţi-Soveja îi sunt dedicate capitolul Simion Mehedinţi despre reforma morală şi caracterul omului şi capitolul Simion Mehedinţi-teoretician al educaţiei.

Filosofului Eugen Russu îi sunt alocate capitolul Despre om şi morala sa în viziunea lui Eugen Russu şi capitolul Teoria lui Eugen Russu despre plăcere, ca motiv şi mijloc al voinţei şi acţiunii umane.

Pe filosoful Leon Cosmovici îl găsim în capitolul Morala şi principiile morale în concepţia naturalistului Leon Cosmovici şi în capitolul Leon Cosmovici: Despre educaţia morală şi caracterul moral.

Opera strict filosofică a lui Nicolae C. Paulescu este prezentată în capitolul Fiziologia filosofică şi principiile unei morale ştiinţifice – concepte princeps – în opera savantului Nicolae C. Paulescu.

Pe filosoful Ion Biberi îl analizează în capitolele Concepţia antropologic – morală a lui Ion Biberi privind specificul fiinţei umane, Dualitatea moralităţii: „masca socială” versus morala reală a individului-în reprezentarea lui Ion Biberi şi Perspectiva ştiinţifico-filosofică a lui Ion Biberi despre destinul omenesc.

Concluzie

Reunite sub un singur volum, rostirile scrise de Constantin Stroe vor putea avea titlul  „Mersul ideilor filosofice la români”.

Recomand cu plăcere cartea filosofului Constantin Stroe. Lectură instructivă! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, membru în Consiliul Ştiinţific al Editurii Fundaţiei România de Mâine)