Pictoriţa Mariana BODEA a cucerit lumea cu tablourile sale

Cine este doamna Mariana Bodea şi cum s-a produs apropierea de pictură?

De la mama am învăţat primele aspecte despre desen-pictură şi ea mi-a stimulat dragostea faţă de artă. Am urmat cursurile Liceului Teoretic din Tg. Lăpuş, Maramureş, la profil matematică-mecanică, unde am avut-o ca profesoară de desen pe artista Natalia Grigore Sigarteu. Am absolvit în 1984 Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I .Cuza”din Iaşi. Apoi, până la pensie, am avut o frumoasă carieră profesională ca economist, inspector economist, revizor contabil, contabil şef, pornind din Industria de Confecţii şi continuând cu instituţii de nivel judeţean sau de nivel naţional, şi o frumoasă carieră de profesor pentru discipline economice, în special la Colegiul Economic Nicolae Titulescu şi Colegiul Tehnic George Bariţiu Baia Mare. Pictură am studiat, clasa artistei Paula Cernoschi Timis, la Şcoala Populară de Arte din Baia Mare, pe care am absolvit-o în 1991. Am pictat mai mult ocazional, pentru a onora câte o comandă de pictura, a face cadouri, sau a dona picturile mele unor biserici. După ce am intrat în pensie, am început să acord prioritate picturii ca activitate în viaţa mea.

Ce sfătuiţi un părinte care are un urmaş cu inclinaţii în domeniul artelor plastice?

Nu pot da un sfat, dar pot să spun povestea mea. M-am născut cu un simţ artistic mai dezvoltat. În copilărie mă ştiu pictând, recitând poezii şi cântând la instrumente şi vocal. Şi astăzi poezia şi muzica îmi oferă un bun prilej de meditaţie şi îmi îmbogăţesc viaţa. Artele au acţionat sinergic în formarea mea ca pictor. Dar eu am avut o carieră de economist şi profesor economist, iar pictura a devenit o activitate prioritară odată cu intrarea mea la pensie, vremea picturii ca activitate acum a sosit. Ar fi fost mai bine sau mai rău dacă făceam Liceul de artă, Facultatea de arte plastice etc? Ei bine, nu ştiu. Putem doar să teoretizăm, să presupunem. Uneori cred că lucrurile trebuie luate şi primite aşa cum sunt, uneori totul este perfect exact aşa cum este. Consider că părinţii au datoria să îşi urmeze în primul rând propriul vis, căutând să îşi împlinească menirea lor în viaţă, să fie loiali regulamentului personal de credinţă. Astfel, prin puterea exemplului personal, sunt şanse ca şi copiii lor să îi urmeze şi să procedeze la fel. Copiii pe care îi aducem pe lume nu sunt proprietatea noastră, ei sunt suflete independente şi trebuie respectaţi ca atare. Ei sunt, la fel ca noi toţi, copii ai lui Dumnezeu, suflete pe care suntem binecuvântaţi să le ocrotim şi ajutăm să îşi îndeplinească menirea în viaţă. Ce poate face un părinte, este să le arate locul unde îşi pot găsi informaţiile de care au nevoie, să vegheze ca argumentele pe care copiii le au pentru a activa într-un domeniu sau altul, la ,,de ce”-ul lor, pentru ca ei să aibă motive corecte şi sănătoase, care să le pună în valoare calităţile, şi nu să se constituie în ziduri de condiţionări şi autolimitări. Părinţii e bine să îşi încredinţeze copiii în braţele divinităţii, şi să creadă că divinitatea îi va ocroti şi călăuzi optim. Acest demers interior cere introspecţie şi poate părea mai dificil, dar este cel mai simplu lucru de făcut şi cel mai eficient. Nu e uşor, dar e simplu!

Dintre toate tehnicile folosite cu care va simţiţi mai confortabil?

Fiecare tehnică are şarmul propriu şi îmi e greu să spun că vreuna dintre ele îmi e mai confortabilă. Totul porneşte de la tema lucrării şi imaginea mentală pe care o am referitoare la aspectul final al tabloului. Fiecare tehnică se pretează mai bine la obţinerea anumitor efecte specifice şi trebuie folosite în acord cu ceea ce vrei să obţii. Să spunem că portretul unei persoane va arăta diferit pictat în ulei şi pictat în acrilice. Chiar şi la culorile de apă, acuarela are tehnica distinctă şi conduce la efecte diferite faţă de tempera ori guaşe. Ador deopotrivă acuarela, uleiul şi acrilicele, tehnici în care lucrez mai mult, câtă vreme mă conduc spre obţinerea efectelor dorite în tabloul pe care îl pictez.

În ce loc pot admiratorii dumneavoastră să întâlnească tablourile pe care le semnaţi?

În primul rând, pe pagina mea personală de facebook – Mariana Bodea, pe pagina mea de artist – Bodea Mariana Art. Am început să postez şi pe Instagram şi Linkedin, însă Facebook va rămâne principala platforma pe care voi posta. Lucrările mele pot fi văzute cu ocazia expoziţiilor, în special cele ale Asociaţiei Artiştilor Plastici „Alexandru Sainelic” Maramureş. Despre participarea mea la aceste expoziţii, detaliile pot fi găsite în special pe Facebook.

Până unde ştiţi că a ajuns o lucrare de-a dumneavoastră?

Cel mai îndepărtat loc de pe glob unde au ajuns două tablouri pictate de mine este Montreal, Canada.

Impresionant! Mulţumesc foarte mult!

Concluzia? Emoţionant, impresionant. Mă bucur extrem de mult că am aflat noi aspecte din universul unic, strălucitor, a lucrărilor semnate inconfundabil – Mariana BODEA.

Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com