Omagiu şi mărturie referitoare la o personalitate desăvârşită: Grigore POSEA

După o viaţă şi o activitate bogată, cu o carieră conţinând tot ce se putea pentru perioada în care a trăit, Profesorul, cercetătorul şi geograful Grigore Posea, unul dintre FONDATORII UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET, ne-a părăsit joi, 23 februarie 2023.

Anii de şcoală şi studenţia
Născut în comuna Nehoiu din judeţul Buzău în anul 1928, trăieşte copilăria într-o perioadă cu alternanţa dintre criză economică (1929-1933) şi prosperitate (1933-1939), dar având ca element de bază exigenţa manifestată faţă de educaţie. Rigoarea în faţa textului scris, cu respectarea atentă a tuturor regulilor de redactare a documentelor, rămăsese în reflexul profesorului şi cercetătorului Grigore Posea, conform mărturiei acestuia, din primii ani de şcoală.
Anii de liceu se suprapun cu marea conflagraţie a secolului XX; copilul şi adolescentul Grigore Posea urmează liceul militar, în perioada 1940-1948, în trei localităţi din trei zone diferite: Chişinău, Timişoara şi Predeal. Independent de vitregiile vremurilor pe care le trăieşte la vârstă fragedă, rămâne atenţia pentru educaţie, atât a cadrelor didactice, cât şi a elevilor. Nivelul de pregătire fundamentală din liceu îi permite să intre la facultatea pe care şi-o dorea, Geologie-Geografie, în conformitate cu pasiunea sa. Studentul Grigore Posea termină cu performanţe deosebite facultatea şi devine cadru didactic universitar.

Cariera didactică şi cea ştiinţifică
Urmează o carieră bogată de cercetare, didactică universitară, cu perioade importante de management al educaţiei, dar şi de implicare în viaţa socială. Parcurge absolut toate treptele didactice, pornind de la preparator şi ajungând la unele foarte greu de atins, cum ar fi profesor de onoare, conducător de doctorat, inclusiv îndrumător în programele de doctorat ale unor specialişti din străinătate. Înfiinţează colective didactice, cum ar fi cel de la nou înfiinţata Facultate de Geografie din Universitatea Spiru Haret, pe care le conduce la performanţă şi le menţine exact atâta timp cât specializarea respectivă este cerută pe piaţa educaţiei.
Îşi urmează consecvent visul afirmării pe plan ştiinţific şi didactic. Obţine în anul 1958 doctoratul şi în anul 1970 titlul de doctor docent în ştiinţe. Valorifică eficient cele două stagii de specializare internaţională la care are acces, la Moscova, în anul 1962, şi la Paris, în perioada 1965-1966, citadele la acel moment pentru dezvoltarea geografiei. Tot ce învaţă peste hotare este filtrat atent şi adaptat cerinţelor de îmbunătăţire din ţara noastră, atât din perspectiva pură a ştiinţei, cât şi din cea a managementului universitar şi al cercetării.
În îndelungata sa carieră didactică şi ştiinţifică scrie numeroase cărţi, articole, unele pentru specialişti, iar altele pentru cititorii pasionaţi de geografie. Opera sa ştiinţifică este, fără exagerare, monumentală. Respectă riguros în toate situaţiile normele specifice domeniului: utilizarea obligatorie a hărţii ca instrument auxiliar pentru cunoaşterea geografiei, deschiderea interdiscciplinară pentru înţelegerea poziţiei geografiei în studiul problemelor complexe. Una dintre multele sale afirmaţii spune: „Educaţia şi instrucţia prin geografie reprezintă educaţia pentu mediu a mileniului III şi pentu supavieţuirea omenirii pe Terra, deoarece Geografia este ştiinţa integratoare a Terrei ca planetă a vieţii şi a omenirii”.

Implicarea în viaţa socială şi reccunoaşterea publică a meritelor
Profesorul şi cercetătorul Grigore Posea, format la mijlocul secolului XX, după 1990 a simţit spiritul timpului pe care îl trăia şi s-a implicat serios în viaţa socială în modalităţile potrivite pentru statutul său ştiinţific. Pentru mine şi probabil pentru majoritatea cititorilor publicaţiei Opinia Naţională, cel mai mare proiect în care s-a implicat Grigore Posea a fost înfiinţarea Fundaţiei România de Mâine. A fost printre cei care au pus primele cărămizi la baza marelui edificiu al organizaţiei, dar şi unul dintre cei care au condus proiectul către performanţe şi consacrare.
În calitate de personalitate deja consacrată în lumea ştiinţei, Grigoe Posea a spijinit organizarea asociativă a cercetării din domeniul geografiei prin numeroase modalităţi. A fost Preşedintele Societăţii de Geografie din România şi al Asociaţiei Geomorfologilor din România. Meritele sale i-au fost recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Menţionez numai calitatea de membru în Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei Biosfera „Delta Dunării” şi titlul de membru în Comitetul de Cercetare al Supervizorilor de la Institutul Biografic American (The American Biografical Institut).

Ce-i datorăm pentru proiectul Fundaţia România de Mâine – Universitatea Spiru Haret
Aşa cum am arătat anterior, Grigore Posea a făcut parte din iniţiatorii marelui proiect privind înfiinţarea Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret. Pe lângă eforturile organizatorice şi manageriale specifice unui astfel de demers, Grigore Posea s-a implicat şi în activitatea de punere la punct a detaliilor la nivel de facultate sau departament. Multe dintre primele proiecte de cercetare ştiinţifică fundamentală câştigate de Universitatea Spiru Haret au fost lansate, scrise, supervizate sau implementate prin contribuţia personală a cercetătorului, geografului şi profesorului Grigore Posea. În plus, prestigiul de care se bucura în lumea ştiinţifică a completat zestrea bogată pe care o are Universitatea Spiru Haret.
Editura Fundaţiei România de Mâine, parte a sistemului logistic educaţional al Universităţii Spiru Haret,
a beneficiat şi ea de sprijinul lui Grigore Posea. Condeiul său a adus în planul editorial numeroase cărţi de valoare, atât cu destinaţie didactică, cât şi de ştiinţă sau diseminare a ştiinţei. De asemenea, a făcut parte din colectivul care a coordonat mult timp organizarea editurii.

Cum l-am cunoscut pe profesoul, cercetătoul şi geograful Grigore Posea. O mărturie personală
Primul contact a fost prin intermediul cărţilor sale. Am identificat în biblioteca familiei o carte scrisă de Grigore Posea. A fost prima carte de geografie pe care am pus mâna. Clasa a IV-a a însemnat un nou pas spre cunoaşterea geografiei cu ajutorul cărţilor profesorului Posea. Este adevărat că geografia era, alături de istorie, o materie preferată, la care excelam. Când eram în clasa a VI-a, a apărut Relieful României, pe care mama a cumpărat-o şi ne-a arătat-o, mie şi surorii mele. Ne-a spus că va citi şi dânsa din cartea respectivă. Cărţile din biblioteca familiei, în primul rând cele scrise de Gigore Posea, mi-au permis să fac referate interesante pentru cercul de geografie încă din clasa a VI-a.
Clasa a XII-a a reprezentat pregătirea pentru admiterea la facultate. La profilul economie (la ASE) Geografia era disciplină de admitere, alături de Matematică şi Economie politică. Manualul sintetic de Geografia României, la care contribuise şi Grigore Posea, mi-a adus noroc. Deşi fusesem olimpic la Economie politică şi terminasem la profilul Matematică-Fizică al unui liceu de elită, Ion Neculce, totuşi, cea mai mare notă a fost la geografie.
Prin intermediul cărţilor l-au cunoscut foarte mulţi pe Grigore Posea. Eu am avut însă privilegiul să-l cunosc şi personal pe profesorul, cercetătorul şi georgraful Grigore Posea. În perioada când îndeplinea funcţia de Prorector cu cercetarea al Universităţii Spiru Haret eu am avut oportunitatea fericită şi unică de a face parte din echipa de consilieri ai Preşedintelui Fundaţiei România de Mâine, intrând în relaţie directă profesională cu Grigore Posea. În plus, în calitate de cadru didactic, am iniţiat câteva proiecte de cercetare ale Facultăţii de Management Financiar-Contabil, care au fost avizate de domnul Grigore Posea. M-a impresionat o combinaţie mai rară: bunătatea şi sensibilitatea comunicării verbale alături de fermitatea asupra formei şi conţinutului documentelor avizate. La iniţierea unui proiect de cercetare nu s-a lăsat înduplecat şi mi-a cerut a doua oară corecturi. M-a încurajat însă spunându-mi că după avizul pe care îl va da, Domnul Preşedinte Aurelian Gh.Bondrea va semna repede. Aşa a fost. Deşi nu era definit ca atare, circuitul documentelor în cadrul Universităţii Spiru Haret, în special cele privitoare la activitatea de cercetare, semăna mult cu cel de tip corpoatist, având centrată responsabiltatea asupra personalului de specialitate.

Concluzie
Astăzi putem spune, fără să exagerăm, că profesorul, cercetătorul şi geograful Grigore Posea a avut o viaţă împlinită. Toţi cei care l-am cunoscut nu-i vom uita contribuţia complexă adusă la dezvoltarea ştiinţei, pedagogiei, interesului public naţional şi susţinerii marelui proiect Fundaţia România de Mâine – Universitatea Spiru Haret.
Dumnezeu să-l odihnească! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, Universitatea Spiru Haret)