FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DIN BUCUREŞTI

Universitatea Spiru Haret Bucureşti şi Universitatea de Economie şi Inovare din Lublin au organizat joi, 26 ianuarie 2023, conferinţa internaţională Abordări inovatoare în Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei / Innovative approaches in Psychology and Education Sciences – IAPES 2023

Ca urmare a semnării acordului bilateral de cooperare dintre Universitatea Spiru Haret din Bucureşti şi Universitatea de Economie şi Inovare din Lublin (WSEI) (Polonia), în cadrul Programului Erasmus+, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti a organizat la început de an calendaristic, pe 26 ianuarie a.c., conferinţa internaţională Abordări inovatoare în Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei/Innovative approaches in Psychology and Education Sciences – IAPES 2023

În deschiderea acestui eveniment internaţional, au intervenit cu scurte alocuţiuni, evidenţiind importanţa acordurilor bilaterale de cooperare interinstituţională în diseminarea rezultatelor proiectelor de cercetare, prin organizarea de dezbateri autentice pe diferite problematici specifice domeniilor ştiinţifice, dr. Loredana BĂNICĂ, directorul Departamentului Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, dr. Andrzej CWYNAR, prorectorul Universităţii de Economie şi Inovare din Lublin (WSEI), şi prof univ. dr. Mihnea DRUMEA, prorector al Universităţii Spiru Haret din Bucureşti.

Conferinţa s-a bucurat de girul unui comitet ştiinţific alcătuit din cercetători şi cadre didactice din universităţi de prestigiu din Anglia, Canada, Italia, Polonia, România, Senegal, Spania şi SUA.

Tema principală a conferinţei, hipersenzitivitatea la copiii din grădiniţe şi din învăţământul primar, a fost abordată de cercetătoarele de la Universitatea de Economie şi Inovare din Lublin (WSEI) prezente la eveniment: dr. Magda JANIAK (director adjunct al Centrului de Proiecte şi Cooperare Internaţională, WSEI) şi Monika BARYŁA-MATEJCZUK (manager de proiect), precum şi de psihoterapeutul drd. Gabriela DUMITRIU (psiholog clinician specialist şi psihoterapeut integrativ).

Cele trei invitate ale conferinţei, cu o vastă expertiză în problematica hipersenzitivităţii, au prezentat publicului prezent, atât în spaţiul virtual, cât şi în sala de conferinţă, proiectul internaţional Highly Sensitive (https://highlysensitive.eu/ro/echipa/) centrat pe dezvoltarea, testarea şi implementarea unui model complet de suport pentru copiii hipersenzitivi din învăţământului primar şi preşcolar. Aşa cum au precizat şi cele trei participante la conferinţă, hipersenzitivitatea (high sensitivity) este încă un termen relativ nou, introdus în literatura de specialitate de cercetătoarea psihoterapeut Elaine Aron, şi definit ca fiind o trăsătură înnăscută, caracterizată prin identificarea unui grad înalt de receptare şi procesare elaborată a stimulilor din mediul extern şi intern. Această trăsătură afectează un procent destul de mare din populaţie (15-20%), având un impact direct asupra personalităţii celor care o prezintă, fapt care face necesară identificarea acesteia şi luarea în considerare încă de la vârste timpurii. De asemenea,Magda JANIAK şi Monika BARYŁA-MATEJCZUK, în comunicările intitulate: About the Hiper-sensitivity Project şi, respectv, High-sensitivity – Scope of Phenomena. The Importance of Sensitivity in Spheres of Human functioning, au evidenţiat paşii necesari unei abordări terapeutice corecte a copiilor hipersenzitivi, au prezentat diferitele metode şi tehnici specifice procedurii de evaluare/investigare şi intervenţie psihologică în lucrul cu aceştia, au descris principalele mijloace creativ-expresive utilizate în evaluarea/investigarea şi intervenţia psihologică (artele vizuale – desenul, pictura pe pânză sau diverse obiecte ceramice sau vestimentare, modelajul, colajul, filmul şi fotografia, confecţionarea de obiecte decorative -, imageria, meditaţia creativă, jocul cu nisip, muzica, sunetul, tehnicile corporale, dansul, metafora, teatrul, poveştile, poezia), insistând, de asemenea, asupra importanţei şi necesităţii implicării părinţilor în echipa de susţinere terapeutică a copilului hipersenzitiv.

Programul conferinţei a mai cuprins alte două secţiuni: Assessment and interventions in developmental disorders (Evaluare şi intervenţii în tulburările de dezvoltare), şi Post-pandemic school (Şcoala în perioada de după pandemie).

Secţiunea Assessment and interventions in developmental disorders, moderată de dr. Simona MARICA, a reunit comunicări susţinute de dr. Emanoel RUJA (renumit medic psihiatru, director medical la Baldock Manor Hospital, NOUVITA HEALTHCARE, Marea Britanie), cu o lucrare despre New Developments in Neuropsychiatry, drd. Amelia NEGOI, cu o intevenţie pe tema The Improvement of Mentalization Ability and Emotional Regulation in Autism through Humanoid Mannequins, dr. Bianca Bogdana PELTEA, cu o lucrare despre Indicators of Childhood Family Structure Effectively Used in Exploring Attachment Styles Differences and in Predicting Adult Couple Decisions. În cadrul acestei secţiuni, s-au regăsit şi comunicările dr. Loredana BĂNICĂ, care, împreună cu psihologul clinician Cristina VASILESCU au adus în atenţia publicului participant un interesant instrument psihologic în cadrul comunicării intitulate nJOY. A Psychological Tool Designated for Children, iar dr. Simona MARICA a prezentat comunicarea cu titlul: Development of a Training Battery of Executive Functions in Children with ADHD.

Secţiunea dedicată problematicii educaţionale în perioada de după pandemie, moderată de conf. univ. dr. Sebastian CHIRIMBU, a reunit comunicări susţinute de cadre didactice din ţări precum: SUA, Spania, Turcia, Republica Moldova şi România.

Astfel, dr. Dale A. KOIKE (Universitatea din Texas, Austin, USA) şi prof. Rose POTTER, (Universitatea din Texas, Austin, USA) au avut o comunicare intitulată: What Doesn’t Happen in the Pandemic Virtual Classroom; dr. Susana MERINO MAŃUECO (Universitatea din Valladolid, Spania) alături de dr. Denisa Elena DRĂGUŞIN (Universitatea Spiru Haret) şi dr. Daiana DUMBRĂVESCU (Universitatea Spiru Haret) au abordat o serie de aspecte legate de Teaching Values and Sensitivity through Videos, iar Aimara RODRIGUEZ DE CESERO (Universitatea Economică din Izmir, Turcia) a expus tema: Post-Pandemic School: The Case of the Izmir University of Economics.

La rândul său, dr. Georgeta Gabriela CORNEA (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Braşov, Universitatea Spiru Haret) a prezentat un studiu centrat pe Educational Crisis Management. În cadrul aceleaşi secţiuni, conf. dr. Sebastian CHIRIMBU a prezentat comunicarea cu titlul: Development Storytelling in an Foreign Language Course (oral vs written story in English), iar împreună cu dr. Larisa SADOVEI (Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Moldova) au pus în discuţie tema: Factors Influencing Success in the Process of Learning. A Successful Teacher Nowadays.

Secţiunea s-a încheiat cu intervenţia reputatului specialist şi cercetător în Curriculum şi Managementul Educaţiei, prof. univ. dr. Smaranda CAZAN-LIVESCU, care, împreună cu psihiatrul Ioana SILION au ţinut o interesantă comunicare intitulată The Psychology of Happiness – The Psychology of Dreamers, Professors & Students Alike.

La succesul conferinţei au contribuit – alături de conducerea Universităţii Spiru Haret, prin sprijinul direct şi nemijlocit al domnului rector, conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea, de prorectorii prezenţi la conferinţă, de conducerea Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, prin decanul facultăţii, conf. dr. Beatrice Manu, şi, respectiv, lect. dr. Loredana Bănică, directorul Departamentului facultăţii, de reprezentaţii Departamentului Erasmus+ al USH – membrii comitetului de organizare: conf. univ.dr. Bogdan Vasile Danciu, conf. univ.dr. Silviu Constantin Şerban, asist. univ. dr. Bianca Bogdana Peltea, conf. univ.dr. Crinuţa Liviana Popescu, conf. univ.dr. Sebastian Cristian Marian Chirimbu, conf. univ.dr. Daiana Dumbrăvescu.

Importanţa şi actualitatea temelor dezbătute în cadrul acestui eveniment internaţional au reunit peste 70 de participanţi în mediul online şi aproape tot atâţia în sala de conferinţă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Bucureşti din Universitatea Spiru Haret, care nu doar au urmărit comunicările prezentate în cadrul celor trei secţiuni, dar au şi intervenit cu întrebări şi comentarii pertinente, demonstrând, o dată în plus, interesul şi preocuparea pentru problematicile abordate. (Conf. univ. dr. Daiana DUMBRĂVESCU, Conf. univ. dr. Beatrice MANU)