Aniversarea înfiinţării Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret

Managementul educaţiei dus pe culmi ale performanţei

În fiecare an, pe 19 ianuarie, comunitatea academică, studenţii, masteranzii şi absolvenţii Universităţii Spiru Haret îşi aduc aminte de actul prin care a fost înfiinţată, la iniţiativa prof.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea, Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret. A fost un proiect vast, derulat pe o perioadă de peste 30 de ani, având perspective mari pentru viitor. A reprezentat în acelaşi timp un proiect de mare complexitate, implicând eforturi de organizare şi o muncă intensă din partea unui colectiv format în principal din cadre didactice universitare. Au beneficiat de acest proiect sute de mii de absolvenţi ai cursurilor de licenţă sau masterat. A avut de câştigat România ca ţară. Absolvenţii haretişti au lucrat în marea lor majoritate în economia naţională, aducând un plus de educaţie în procesele transformatoare care au fost cunoscute de ţara noastră în ultimii 32 de ani.

Multe dintre implicaţiile pe care le-a avut activitatea Universităţii Spiru Haret au fost reamintite deja. Reuşitele proiectului revin cel mai frecvent în memoria colectivă la aniversarea din ianuarie, la serbările absolvenţilor sau cele de la începutul anului universitar, la manifestările ştiinţifice ale cadrelor didactice şi ale studenţilor şi masteranzilor, la lansări de carte sau la alte evenimente ale Editurii Fundaţiei România de Mâine. Ne bucurăm mereu să aducem în discuţie paşii succesivi făcuţi până la stadiul atins în zilele noastre. Acum doresc să subliniez un aspect mai puţin analizat: contribuţia proiectului înfiinţării Fundaţiei „România de Mâine” şi a Universităţii „Spiru Haret” la practica managerială în domeniul educaţiei. 

Nici un mare proiect nu poate să ajungă la performanţă fără un management adecvat. Iar dacă performanţele au fost pe termen lung, pe o perioadă de peste 30 de ani, managementul acelui proiect trebuie să fi fost şi el de excepţie. Astfel, o componentă a marelui proiect reprezentat de înfiinţarea Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret a fost urcarea managementului educaţiei pe adevărate culmi ale performanţei.

În manualele mai vechi de management, diviziunea sau specializările domeniului erau: managementul industriei, managementul agriculturii, managementul serviciilor şi al comerţului, managementul investiţiilor. Dezvoltarea recentă a ştiinţei, schimbările produse de revoluţiile tehnico-ştiinţifice şi realităţile societăţii cunoaşterii au generat o specializare mult mai profundă a managementului. Astfel, educaţia a devenit un domeniu privit distinct în cadrul ştiinţei managementului.

Merită cărţi şi studii ample inovaţiile aduse de Fundaţia România de Mâine şi de Universitatea Spiru Haret în actul de management al educaţiei universitare bazate pe iniţiativă privată, funcţionarea întregului flux informaţional-decizional în cadrul unui grup de organizaţii de tip nou, mecanismele de coordonare a deciziilor cu obiectivele asumate etc.

Doresc acum să menţionez câteva elemente ale managementului de la Fundaţia România de Mâine şi de la Universitatea Spiru Haret, care mi s-au părut deosebite:

1. Dragostea faţă de actul educaţiei era o cerinţă nu numai pentru cadrele didactice din Universitatea Spiru Haret, ci pentru întreg personalul implicat, în primul rând managerii. Pentru educaţie nu a fost considerat util sistemul profesionistului distanţat de esenţa şi finalitatea umană a proceselor, ataşat numai de aspecte formale din organizaţie.

2. Utilizarea cu discernământ a standardelor din managementul de tip corporatist.

3. Implicarea cât se poate de mult a cadrelor didactice pe fluxul informaţional şi cel decizional, fără a elimina intervenţia specialiştilor din domenii ale managementului cu specializare îngustă.

4. Economie şi cumpătare, atenţie la fiecare leu cheltuit.

5. Achiziţia mereu numai a bunurilor specifice ultimei tehnologii disponibile şi prioritar de la firme consacrate.

6. Cunoaşterea atentă a profilului uman, nu numai a celui profesional, al tuturor celor care erau implicaţi în actul managerial.

7. Toate calculele de eficienţă a proceselor centrate pe beneficiile aduse actului de educaţie şi pe plusul de utilitate pentru student sau masterand.

8. Integrarea activităţilor vitale care contribuie la calitatea educaţiei. De exemplu, Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au avut tipografie şi editură proprii. Sunt multe alte elemente care descriu modelul managerial al Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret. Cu altă ocazie voi prezenta şi alte aspecte sau le voi dezvolta pe cele menţionate mai sus. Cert este că, şi pentru calitatea managementului, în ceas aniversar, nu trebuie să-i uităm pe FONDATORI! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)