Editura Fundaţiei România de Mâine la Gaudeamus 2022

Evenimentele Editurii Fundaţiei România de Mâine la Gaudeamus 2022:

• Joi, 8 decembrie, în intervalul orar 17.00 – 17. 45 – Spaţiul de evenimente Marin Preda, vor fi lansate volumele: » Portrete cu peniţă claps, autor Ioan N. Roşca. » Homo Laborans, de Stefano Amodio şi un colectiv de autori. Traducere din limba italiană de Alexandra Radu

• Duminică, 11 decembrie 2022  în intervalul orar 11: 00 – 11: 45, Spaţiul de evenimente Mircea Sântimbreanu: » Mai are resurse umane agricultura României?, autor Cristina Pastramă-Mavrodin.

Editura Fundaţiei România de Mâine aduce în faţa cititorilor, cu ocazia târgului de carte Gaudeamus Bucureşti 2022, o lucrare de excepţie a filosofului Ioan N. Roşca: Portrete cu peniţă claps.

Despre autor

Filosoful şi profesorul Ioan N. Roşca este cunoscut cititorilor pasionaţi de înţelepciune şi frumos. Mai multe volume i-au apărut la Editura Fundaţiei România de Mâine, dintre care amintim: • Filosofia integrativităţii, 2021 • Istoria în oglinda spiritului filosofic modern şi contemporan, 2018 • Repere ale filosofiei româneşti. De la Dimitrie Cantemir la Constantin Noica, 2017 • Valorile şi condiţia umană, 2014 • Filosofie. Teme fundamentale, 2009. Merită să menţionăm că autorul Ioan N. Roşca a intrat în circuitul internaţional de idei pe teme filosofice, atât prin cartea Filosofia integrativităţii, tradusă în limba italiană şi apărută în Editura Institutului TESEO, prin recenziile efectuate de acesta la cărţi de filosofie traduse din italiană în română sau din română în italiană, cât şi prin prezenţa la numeroase conferinţe internaţionale, ultima, „The social justice in the context of neoliberalism (Justiţia socială în contextul neoliberalismului)”, în anul 2022, la Congresul Mondial„Justice, Community and Freedom”, şi prin articolele din revista internaţională de istorie şi filosofie „Minerva”.

Despre titlul cărţii

Cuvântul „claps” provine din limba greacă şi are semnificaţia „Peniţă de aluminiu lată cu vârful subţire pentru caligrafie” (https://www.qdictionar.com/definitie-dex/claps.php). În esenţă, prin portretele scrise cu peniţă claps recomandăm cititorilor să înţeleagă portrete ştiinţifice, profesionale şi umane, scrise caligrafic, cu exactitate şi mare atenţie. Având în vedere profilul autorului cărţii nici nu ar putea fi vorba despre alt tip de portrete!

Despre aria tematică şi structura cărţii

Cartea „Portrete cu peniţă claps”, o colecţie de studii şi eseuri de istoria filosofiei, este inclusă în colecţia de filosofie a Editurii Fundaţiei România de Mâine. Este o carte de istorie recentă a filosofiei, cu încadrare temporală între sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI. Cartea include filosofi români ai perioadei respective, care sunt, la rândul lor, specialişti în istoria filosofiei, cu opere de istorie şi critică filosofică referitoare la creaţia filosofică europeană sau mondială. 

Volumul are o secţiune introductivă şi trei secţiuni conţinând portrete grupate pe criteriul gradului de cunoaştere de către autor a personalităţilor portretizate.

În secţiunea introductivă găsim moti-vaţia formală şi motivaţia lăuntrică a acestei cărţi din domeniul iubirii de înţelepciune – „Despre portretele cu peniţă Claps”. Motivaţia formală este reprezentată de nevoia unui aport la cunoaşterea operei unor filosofi români şi îndemnul la creaţii similare de istoria filosofiei. Motivaţia lăuntrică care vibrează din slova filosofului şi omului de caracter Ioan N. Roşca este recunoştiinţa faţă de toţi cei comentaţi în paginile cărţii. Textul din „Jurnal filosofic” de Constantin Noica, prezentat tot la secţiunea introductivă, este o trimitere sublimă la una dintre temele majore ale filosofiei educaţiei: raportul dintre formal şi informal în devenirea personalităţii umane. 

I. Portrete ale colegilor de catedră

În secţiunea intitulată <Seniorii, colegii de catedră> găsim portrete ale filosofilor Alexandru Boboc, Gh. Al. Cazan, Alexandru Surdu, Ion Tudosescu, Gheorghe Vlăduţescu.

Alexandru Boboc. În eseul „Profesorul şi omul Alexandru Boboc” am remarcat o observaţie care elimină una dintre variantele simplificatoare ale gândirii contemporane: logică sau sentiment. Textul prezentat ne sugerează o concluzie clarificatoare: „omul logic a fost deopotrivă şi sentimental”.

Gh. Al. Cazan. Ioan N. Roşca creionează portretul unui om care a putut să fie, con-comitent, profesor, cercetător, dar şi mentor. Cuvintele sunt la graniţa dintre emoţie şi descriere specifică realismului contemporan. Cu ajutorul lui Gh. Al. Cazan este netezit drumul înţelegerii unui filosof emblematic al României: Mircea Florian. Prin eseul „Fundamentul filosofiei la Mircea Florian” avem acces la două subiecte de mare sensibilitate din opera lui Mirea Florian: ideea întregului (a totului) ca obiect al filosofiei şi problema metodologică a metafizicii. 

Alexandru Surdu. Sintetic, Alexandru Surdu este prezentat drept un gânditor care a unificat logica şi filosofia. Opera sa are numeroase valenţe care întăresc rolul inte-grator al filosofiei. În eseul „Eroarea pars pro toto în sistemele filosofice, speculaţiunea şi sistemele categoriale” merită semnalată în primul rând clasificarea disciplinelor filosofice cu nuanţările legate de conceptele transcendenţă şi transcedentalitate. În acelaşi timp, cred că explicaţia filosofică a erorii „pars pro toto” este utilă în numeroase domenii de cercetare ştiinţifică sau în aplicaţii practice de management şi organizare a companiilor, contabilitate, statistică, marketing, politici de inovare socială, etc.

Ion Tudosescu. Ion Tudosescu este omul care şi-a dedicat întreaga viaţă învăţământului şi cercetării filosofice. În eseul „Un tratat românesc de metafilosofie” repune în circulaţie teme cum ar fi problema fundamentală a filosofiei din perspectiva metafizicii şi a modalităţilor de reflectare a acesteia. Sintetic, problema fundamentală a filosofiei este reprezentată de raporturile dintre universal şi individual, dintre transcendent şi imanent. În acelaşi timp, aflăm că omul, individul exemplar, „participă la universal prin cunoaştere, creaţie şi acţiune”. Tot despre sistemul filosofic proiectat de Ion Tudosescu găsim menţiuni la temele „acţiunea umană” şi „existenţă”, bogat documentate filosofic. Ioan N. Roşca face referinţe consistente la cartea profesorului Tudosescu „Despre rostul filosofiei în general şi cel al filosofiei româneşti în special” tradusă în limba italiană.

Gheorghe Vlăduţescu. Despre Gheorghe Vlăduţescu, „profesionistul exemplar”, aflăm că a dezvoltat o metodă de cercetare şi de expunere specializată pentru disciplina Istoria filosofiei. Alte eseuri despre Gheorghe Vlăduţescu sunt: Personalismul francez, Importanţa unei introduceri româneşti în istoria filosofiei medievale sau Neconvenţional, despre filosofia românească.

II. Portrete ale unor profesionişti din diferite centre universitare

Marian Bănică. Despre Marian Bănică găsim aprecierile profesorului Ioan N. Roşca privind contribuţiile acestuia în disciplina filosofia valorii. Nu este loc de nuanţe: Marian Bănică a realizat o remarcabilă cercetare de filosofia valorii.

Marin Diaconu. Marin Diaconu a avut o contribuţie importantă, ca editor şi comentator, „la repunerea în circulaţie a unui tezaur de idei şi de concepţii româneşti”. Astfel, în evoluţia sa, gândirea filosofică românească „valorizează culmile atinse pe parcurs, nu le ignoră”. Singur sau în colaborare, Marin Diaconu a reuşit să elaboreze ediţii de scrieri ale unor filosofi români interbelici, între care Constantin Noica, Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, C. Rădulescu-Motru. Înţelegem că fără reperul astral al etapei interbelice, filosofia românească nu ar avea aceleaşi standarde de raportare, cel puţin din punct de vedere al congruenţei cu tendinţele Europei.

Acsinte Dobre. Rolul filosofiei este şi acela de a integra domenii ale ştiinţei abstracte, cum este Matematica, sau mai concrete, reprezentând ştiinţa şi cunoaşterea ştiinţifică. Acsinte Dobre, prin opera sa, pune în conexiune prin intermediul filosofiei cunoaşterea ştiinţifică, centrată pe obiectivitate, şi acţiunea umană, proces social bazat pe subiectivitate. În esenţă, raţionalitatea acţiunii umane nu se poate realiza decât prin cunoaştere ştiinţifică, chiar dacă trebuie selectate atent contribuţiile posibile ale diferitelor domenii ale ştiinţei în acest proces.

Tudor Ghideanu. Raportul dintre fenomenologie şi existenţialism privit ca atare poate părea deosebit de specializat. Citind textul lui Tudor Ghideanu, aşa cum este pus în lumină de Ioan N. Roşca, găsim deschideri luminoase spre teme de largă abordare. „A treia cale în filozofie”, diferită de materialism şi idealism, poate genera un apetit de lectură pentru un cerc larg de cititori numai la enunţul temei ca atare.

Mircea Itu. Mircea Itu este un istoric al filosofiei şi un eseist. Principala sa contribuţie este compendiul exploziv şi interpretativ al operei lui Mircea Eliade, fiind enumerate şi cercetările din alte domenii, cum ar fi indianismul. Este menţionat efortul de sistematizare al lui Mircea Itu, util pentru receptarea mai bună a operei filosofice a lui Mircea Eliade.

Vasile Morar. Prin cartea sa „Moralităţi elementare”, conectează elemente aflate în străfundurile sufleteşti ale omului (etica religioasă, etica datoriei) cu domenii dezvoltate intens în ultima perioadă, cum ar fi etica afacerilor.

Valentin Mureşan. În volumul „Apusul unei filosofii”, Valentin Mureşan realizează o abordare analitică a filosofiei materialist-dialectice având ca referenţial conceptul de „diamat”. Această prezentare succintă este totuşi suficientă pentru ca cititorii de filosofie să caute cartea şi să aprofundeze eseul scris de Ioan. N. Roşca.

Eugeniu Nistor. Eugeniu Nistor este un istoric al filosofiei, centrat pe opera lui Lucian Blaga. Conceptul de matrice stilistică este nucleul unei astfel de abordări. E. Nistor a corelat filosofia cu literatura şi cu activismul cultural.

Valentin Popa. Filosofia românească originală nu poate face abstracţie de opera lui Vasile Băncilă. Valentin Popa este cel care realizează prima sinteză a operei filosofice a lui Vasile Băncilă. Din „Portrete cu peniţă claps” aflăm că acest demers nu a rămas singular.

Constantin Stroe. Constantin Stroe este un etician şi un cercetător al istoriei eticii româneşti care ne arată jaloanele parcurse până acum. Cunoscând bine istoria, putem dobândi capacitatea de a înţelege stadiul actual, dar şi de a prevedea evoluţii posibile viitoare. De remarcat şi noua exegeză a filosofiei lui Vasile Băncilă realizată de acelaşi Constantin Stroe.

Gheorghe Ungureanu. M-a bucurat să găsesc în cartea profesorului Ioan N. Roşca existenţa unei exegeze despre filosofia istoriei la A. D.  Xenopol realizată de Gheorghe Ungureanu.

III. Portrete ale unor jurnalişti culturali

Victor Botez. Prin Victor Botez vedem modelul de filosof care trece din lumea mirifică a ideilor filosofiei, domeniul estetică, spre realitatea circulaţiei ideilor culturale şi a jurnalismului. Este acea deschidere culturală amplă de care societatea noastră are atâta nevoie.

Mihaela Albu. Meritul de a aduce în ţară publicistica emigraţiei, parte a mişcării de idei a românismului, aparţine profesoarei univ.dr. Mihaela Albu. Ne impresionează gândul nobil că întoarcerea acasă din exil nu poate fi realizată decât „cu Eminescu de mână”.

Maria Cassian Spiridon. Din complexitatea operei lui Eminescu, geniul nostru, ziaristica politică este o parte importantă. Maria Cassian Spiridon are meritul de a aduce în faţa cititorilor o nouă ediţie îngrijită a ziaristicii politice a lui Mihai Eminescu.

Rosemarie Haineş. Atunci când formalizăm şi sintetizăm publicistica de pe un anumit teritoriu, spunem că am făcut inclusiv o evaluare a gradului de înţelegere şi utilizare a filosofiei în viaţa socială. Este ceea ce a realizat doamna Rosemarie Haineş.

Sentimente posibile la citirea cărţii

Fiecare cititor este o oglindă în care se reflectă ideile prezentate într-o carte de filosofie. Contează mulţi parametri în modul de reflectare a razei de lumină reprezentată de ideile din cartea de filosofie. În primul rând intervine distanţa, cât de aproape sau departe este oglinda, reprezentată de cititorul cărţii de filosofie. Contează şi cât de pregătită este oglinda pentru a recepta razele de lumină. Aceasta se traduce prin pregătirea sufletească a cititorului ca să recepteze ideile din carte. Există însă un fond comun de reacţii, dependent de intensitatea, frumuseţea şi claritatea razei de lumină.

Având în faţă o culegere de eseuri de istoria filosofiei, este firesc să apară în sufletul cititorilor plăcerea a avea acces la înţelepciunea oferită de filosofie. Unele texte recenzate se referă la discipline ale filosofiei conectate cu domenii ale practicii sociale sau ale ştiinţei. Putem presupune că astfel de texte vor sugera cititorilor direcţii noi de perfecţionare a practicii sociale sau ale cercetărilor ştiinţifice prin includerea unor componente ale filosofiei. Ştim că deprinderea de a citi filosofie nu este uşor de dobândit, dar nici imposibil, atâta vreme cât avem deja printre noi un număr mare de pasionaţi. Sperăm să crească numărul acestora în urma lecturii cărţii filosofului Ioan N. Roşca.

Într-o epocă a globalizării în care apar frecvente accente de disoluţie a sentimentelor naţionale, promovarea implicită a patriotismului este foarte importantă. După ce va fi citită în întregime Portrete cu peniţă claps, este foarte posibil că va apărea un plus al bazei de referinţă pentru sentimentele patriotice. Putem fi mândri că avem o istorie a filosofiei continuă, fără nici o pauză, cu sisteme şi idei originale, ancorate în filosofia europeană şi în cea mondială. Un popor capabil să genereze o astfel de mişcare filosofică rafinată şi densă poate sta cu demnitate în fotoliul său din marele amfiteatru european. Sentimentul de mândrie se va putea exprima în raport de opera fiecăruia dintre filosofii menţionaţi în carte sau de personalitatea de excepţie a acestora. Cartea domnului profesor Ioan N. Roşca aduce implicit reconsiderări importante în ceea ce priveşte istoria culturală (intelectuală) a României de la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI. În Portrete cu peniţă claps găsim argumente pentru reconsiderarea epocii respective.   

În final, nu-mi rămâne decât să recomand cititorilor cartea „Portrete cu peniţă claps”. Lectură plăcută!

Vă aşteptăm la standul Editurii Fundaţiei România de Mâine şi la lansare! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)