Eurobarometru.Europenii sunt îngrijoraţi de calitatea aerului.

Majoritatea europenilor consideră că industria, autorităţile publice şi angajatorii trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului. Respondenţii privilegiază în mod clar o abordare internaţională sau europeană privind îmbunătăţirea calităţii aerului, iar marea majoritate a respondenţilor care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate. 

Principalele constatări ale sondajului realizat între 21 martie şi 20 aprilie 2022.

• Îngrijorare cu privire la impactul poluării aerului asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător

Majoritatea românilor consideră că bolile respiratorii (85 % vs 89% media UE), astmul (84 % vs 88 % media UE) şi bolile cardiovasculare sunt probleme grave în ţările lor, cauzate de poluarea aerului (88 % vs 83 % media UE). Românii sunt, de asemenea, îngrijoraţi de problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea şi eutrofizarea (71 % vs 83 % media UE) Acidifierea (creşterea gradului de aciditate a apei) şi eutrofizarea (prezenţa unei cantităţi excesive de nutrienţi în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) se numără printre principalele consecinţe ale înrăutăţirii calităţii apei.

• Percepţia potrivit căreia calitatea aerului s-a înrăutăţit

38% dintre respondenţii români (47 % media UE) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat.

• Sprijin pentru consolidarea standardelor UE privind calitatea aerului

Conform Eurobarometrului, cetăţenii nu dispun de informaţii cu privire la problemele legate de calitatea aerului în ţara lor. Mulţi români sunt în continuare prost informaţi cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului, întrucât doar o mică parte dintre respondenţi (26 % vs 27 % media UE) au auzit de ele. Totuşi, 55% dintre cei care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate (vs 67% media europeană). Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepţia a cinci dintre ele.

• Sprijin pentru mai multe acţiuni de promovare a calităţii aerului, în special la nivel internaţional

50% dintre respondenţii români consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel naţional, apoi la nivel internaţional (39%), regional şi local (31%) şi, în cele din urmă, la nivelul UE (30%). 9% dintre respondenţii români consideră, de asemenea, că acţiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile.

• Acţiuni individuale de reducere a emisiilor nocive

Majoritatea europenilor consideră că instalaţiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autorităţile publice şi angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului.

Majoritatea consideră, de asemenea, că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens. Probabilitatea ca respondenţii să fi luat unele măsuri pentru a reduce ei înşişi emisiile în acest an este mai mare decât era în 2019. Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer.

Astfel cum s-a anunţat în Pactul verde european, ca parte a obiectivului ambiţios de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanţe toxice, Comisia este pe punctul de a propune o revizuire a standardelor actuale ale UE privind calitatea aerului. Scopul acestei revizuiri este o mai bună aliniere la cele mai recente recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), consolidând astfel dispoziţiile pentru a ajuta autorităţile locale să asigure un aer mai curat. Propunerea revizuită se va concentra, de asemenea, pe o mai bună punere în aplicare, pentru a contribui la transpunerea acestor standarde în practică.