Monede antice de aur adăugate Tezaurului Istoric al României

După 1989 braconajul arheologic a fost unul dintre „efectele” libertății noastre greșit înțelese. Multe obiecte istorice valoroase au ajuns peste hotare, în colecții particulare sau muzee mai mult sau mai puțin cunoscute. Cercetătorii noștri, împreună cu specialiștii din servicii, au răscolit „piața” de artefacte și au readus în țară ce a fost posibil: monede și bijuterii, statui și scuturi, celebrele brățări dacice… Acum, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a anunțat că au fost readuse în țară, la 29 iunie 2022, două monede antice de aur, recuperate recent din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: un stater tip Koson, varianta fără monogramă, și un stater tip pseudo-Lysimachos emis la Callatis, stateri emiși în secolul I î.Hr.. Staterul emis de regele Koson (cca 44-29 î.Hr.), unul dintre urmașii lui Burebista, prezintă pe avers o acvilă cu o cunună de lauri în gheara dreaptă, iar pe revers legenda KOSON redată cu litere grecești și un grup de trei lictori. Iconografia acestor monede imită reprezentările regăsite pe denarii romani de argint emiși de Q. Pomponius Rufus în 73 î.Hr., respectiv, de M. Junius Brutus în anul 54 î.Hr.. Staterul provenit din monetăria cetății Callatis sau Cernobutis – Cetatea Cerbului, emis în secolul I î.Hr., prezintă pe avers capul regelui Alexandru cel Mare, divinizat ca zeu egiptean (legătură cu Vechea Biserică Valaho – Egipteană a Geților de Aur primordiali), în timp ce pe revers este redată zeița Atena Nikephoros (Înțelepciunea) așezată pe un tron și numele cetății emitente.

Staterii de aur ai regelui dac Koson sunt atestați în literatura de specialitate încă din anul 1543, când un tezaur cuprinzând nu mai puțin de 40.000 de monede de aur, stateri de tip pseudo-Lysimachos și Koson, a fost descoperit în albia râului Strei. Staterii de tip Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 î.Hr.. Datorită acestor monede ne sunt astăzi cunoscute informații fundamentale despre istoria politică, viața economică, socială sau arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista. Staterii emiși în cetățile de pe litoralul vestic al Mării Negre (Callatis, Tomis și Histria) sunt prezențe constante în tezaurele constituite atât din emisiuni monetare de tip Koson, cât și din podoabe de aur, ilustrând legăturile politice și economice dintre cetățile grecești din Dobrogea și Regatul Dacic.

Cele două monede, extrem de rare, fac parte dintr-un tezaur sustras din zona vechii capitale dacice Sarmizegetusa Regia – arie cu patrimoniu arheologic protejat – de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în această zonă, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA.

În trecut, pe 10.06.2016, șapte monede antice din aur şi argint, sustrase ilegal din România, au fost recuperate şi adăugate Tezaurului Istoric. Monedele au fost găsite cu detectorul de metale, în zona Munţilor Orăştiei, și braconate, iar apoi au fost recuperate de la case de licitaţie din Marea Britanie. Potrivit reprezentanţilor MNIR, atunci a fost vorba despre un stater pseudo-Lysimachos unicat, bătut la Tomis în secolul al III-lea î.Hr., doi stateri emişi la Tomis şi unul emis la Callatis, în perioada războaielor mithridatice, un stater de tip Koson cu monogramă şi două imitaţii după denari romani republicani, emisiunile lui C. Memmius şi N. Cordius, respectiv, Marcus Antonius şi Octavianus.

Deși s-a recuperat doar 10 – 15 % din tot ce s-a braconat în România, întoarcerea acestor monede de aur „acasă”, la tezaurul „mamă”, ne arată bogăția de care se bucurau strămoșii noștri antici și cât de dezvoltată era civilizația lor. (George V. GRIGORE)

Surse: mnir.ro; rador.ro; wikipedia.org