150 de ani de la naşterea marelui cărturar Nicolae Iorga, titan al culturii româneşti şi europene

CRONOLOGIE  ŞI DATE ESENŢIALE (VI)

Vizita în America – contacte largi cu comunităţile româneşti

1930. Conferinţe la Sorbona, Société d’Histoire moderne, l’Ecole des langues orientaux, Faculté de Théologie Protestante. Merge apoi la Geneva, iar de aici la New-York. Vizitează oraşele Columbia, Washington, Chicago, Indiana, Harbour, Aurora, Cleveland, Youngston, Champbell, Akron, Fanen, Pittsbourgh, Canton, Detroit, San Francisco, Los Angeles, San Diego, Gettysburgh, Boston, ţinând şi conferinţe în localităţile respective. Pretutindeni a căutat să intre în legătură cu comunităţile româneşti. Se reîntoarce prin Italia, conferenţiind la Torino şi Veneţia. În aprilie pleacă la Londra, pentru a participa la Congresul de istorie. La Oxford i se conferă titlul de Doctor Honoris Causa, cu un discurs introductiv despre Titus Livius şi Plinius cel Bătrân.

Se reîntoarce prin Paris, Berna (conferinţă la Universitate), Zürick (conferinţă). În octombrie va pleca, prin Belgrad, la Atena, pentru a participa la Congresul istoricilor. Cu acest prilej va face excursii la Micena, Corint, Nauplia, Tripoli, Sparta, Argos, Delfi, Teba. Dintre personalităţile cu care întră în contact cu prilejul acestor deplasări menţionăm: S. Carlety, J. Ancel, B. Mirkine-Guetzevitch, Bartoli, H. Ch. Hoover, J. Holland, Br. Dembinski, A. Dopsch, Poynter, J. Roucek, Lucien Romier, preşedintele Italiei, H. Gregoire, Ch. Diehl, S. Th. Lascaris, A. Heisenberg, W. Miller, Hatzidakas ş.a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate menţionăm: Une ville „roumaine” devenue slave: Raguse, Aventurers d’Orient en France au seizieme siecle, Quelques idées sur l’art roumain, Concepţia turcească a tratatelor şi situaţia statelor vasale, Époque et caractere de l’etablissement des Slaves dans
la Peninsule des Balcans, Le protestantisme roumain, Penetraţia economică italiană în România, Un capitol inedit din arta românească, Veneţia şi Orientul, Die Ganzen des Nationalitetsrechtes etc.

 În ţară desfăşoară activitate politică şi culturală. Ţine conferinţe la Universitate, Academie, Arhivele Statului, Teatrul Naţional, la Brăila, Constanţa, Văleni, Sinaia, Turnu-Severin, Institutul de Studii Sud-Est europene, Ploieşti, Snagov ş.a. Dintre titlurile ce i se conferă în ţară amintim pe cel de Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare. Dintre comunicările făcute la Academie menţionăm: Aventurierul Petraşcu Vodă, iar dintre cele 38 de cărţi apărute în acest an: America şi românii din America, Anciens documents de droit roumain, vol. I, Breve histoire de la Petite Armenie, Cărţi reprezentative, vol. IV, Istoria armatei româneşti, vol. II, Istoria bisericii româneşti, vol. II, Istoria contemporană, vol. I, Notes de diplomatigue roumaine, Oameni şi fapte, Vechiul stat şi comerţul etc.

Preşedinte al Consiliului de Miniştri; Doctor Honoris Causa la alte trei universităţi

1931. Luna ianuarie o petrece în străinătate. Predă cursuri la Sorbona, Universitatea din Lille, Şcoala de Limbi Orientale, Facultatea de Teologie Protestantă şi Biblioteca Polonă.
În luna noiembrie va pleca din nou la Paris şi Roma. În timpul anului a avut întrevederi, în ţară şi străinătate, cu Ch. Diehl, H. Hauser, A. Mathiez, M. Roques, V. de Guichen, M. Lheritier, Rafael de Altamire, Pulacki, Sobieski, Pancheville, Bougle, Brunel, P. Collinet, S. Charlety, J. Ancel, J. Carcopino, Ch. Bemont, G. Glotz, Bure, H. Claparede, Jacquemont, Putawski, P. Orsi, Rappard, regele Yugoslaviei, E. Beneş, Marincovici, Santos Bastos, Puaux, E Venizelos, J. Pilsudski, A. Piccard, Prezisi, H. Foucillon, A. Briand, P. Laval, P. Doumer, Dela Croix, A. Tardieu, J. Loth, St. Aulaire, P. Fandin, Paul Valery, Chapowski etc. Dintre conferinţele ţinute în străinătate cităm: Rhodes sous les Hospitaliers, La vie monastique chez les Roumains, Les commencements de Venise, Chiril Lukaris, Călători poloni, Sur la psihologie du roumain, Scene şi fantome româneşti în Veneţia, Veneţia în sec. XI etc. În ţară desfăşoară o însufleţită activitate culturală şi politică. Ţine conferinţe la Academie, în Craiova, Tg. Jiu, Piteşti, Galaţi, Ploieşti, Giurgiu, Câmpulung, Bran, Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj, Tg. Mureş, Iaşi, Botoşani, Cernăuţi, Chişinău, Tr. Severin, Caransebeş, Lugoj, Timişoara, Arad, Oradea, Vălenii de Munte, Focşani, Buzău, Brăila, Mangalia ş.a.

I se conferă în cursul anului ordine şi distincţii: Ferdinand, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Vilnius, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Paris etc.

Cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani i se dedică un volum omagial românesc şi un altul francez, la care contribuie cu studii cele mai reprezentative personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi străine.

Dintre comunicările ţinute la Academie menţionăm: Înscrierea ca student a lui Despot Vodă, Un pact de familie şi o nuntă domnească în 1587, Cronologia vechilor domni moldoveni, Pretendentul Nicolae Basarab în Elveţia, Testamentul lui Nicolae Nicolau, Apelul către Unire al lui Cuza Vodă la 1859, Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul şi Radu Şerban, Moşneni din Cremenari, Mormântul doamnei Neaga şi al neamului ei, Moşnenii de la Vărbilău şi de pe Valea Buzăului, Publicaţii străine cu privire la istoria contemporană a românilor, Pedagogia unui juristconsult fanariot din Bucureşti la 1780 etc.  Este unul dintre cei mai rodnici ani în creaţia savantului. E suficient să amintim că a publicat 53 cărţi, dintre care: Anciens documens de droits roumain, vol. II, Cărţi reprezentative…, vol. IV, Les grandes familles byzantines, Histoire des Roumains de Bucovine, L’Histoire des anglo-roumains relations, Istoria contemporană, vol. II, Istoria Românilor, Memorii, vol. I – II, Poeziile lui Mihai Eminescu, vol.I, Scrisori de boieri, scrisori de domni etc.

Împotriva Gărzii de fier

1932. Demisionează din funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri. Este numit profesor titular la Academia Comercială, ţine mai multe conferinţe la diverse instituţii culturale din ţară.

Îi este dedicată revista Byzantion (tom. VII). I se decernează titlurile: membru asociat al Academiei de Inscripţii din Franţa, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bratislava, membru al Academiei din Roma. Abandonează şi postul de rector al Universităţii din Bucureşti. Ţine mai multe conferinţe la radio. Dintre comunicările ţinute la Academie cităm: Contribuţii la istoria modernă a Galaţilor, Sensul teatrului, Un cugetător politic moldovean de la jumătatea sec. XIX: Ştefan Scarlat Dăscălescu, Ceva din legăturile româneşti cu Ierusalimul, Doamna Elina a Ţării Româneşti ca patroană literară, Două scrisori ale lui Atanasie Anghel, Domnii români Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu în legătură cu patriarhii Alexandriei, Radu Cantacuzino, În jurul lui Alexandru cel Bun, Legături româneşti cu Muntele Sinai, B. P. Haşdeu ca istoric. Un pedagog „moldovean” pe la 1800 etc.

În acest an, Iorga s-a declarat oficial împotriva Gărzii de Fier.

1933. Spre sfârşitul lunii ianuarie, Nicolae Iorga pleacă în străinătate. Trece prin Veneţia şi Roma, ajungând la Paris, unde-şi susţine cursurile la Sorbona, la Societe d’Histoire Moderne, la Institut de France, l’École de Hautes Etudes etc. În cursul aceluiaşi an va participa la Congresul Internaţional de Istorie din Polonia. Are contacte cu numeroase personalităţi, printre care: G. Bartoni, Boyer, Ch. Bemont, J. Gay, J. Ancel, S. Gorceix, H. Pernot, H. Hauser, M. Handelsman, Temperley, H. Koht, A. Grabar, J. Pages, P. Fedele, J. Radonic, O. Halecki, Br. Dembinski ş.a. I se conferă titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii din Roma.

Dintre conferinţele susţinute în străinătate cităm: Gh. Bogdan, Un om de o severă muncă şi aprigă autoritate: A. D. Sturdza, Miniaturi etc. Îi apar 37 de cărţi, dintre care: L’avenir des etudes byzantines, Venise a l’epoque moderne, Revoluţia franceză văzută de ambasadorii veneţieni, La revolution francaise et le Sud-Est de l’Éurope, Sobieski et les Roumains, Les etudes d’histoire en Roumanie pendant le XIX-eme siecle, Reforme în învăţământul românesc, L’origine et le developpement de l’idee naţionale surtout dans le monde oriental.

Dintre conferinţele ţinute la Academia Română amintim: Câteva observaţii asupra celui mai vechi tezaur cultural românesc, Un observator englez asupra românilor din timpul lui Tudor Vladimirescu, Din viaţa socială a Brăilei sub turci, Vicisitudinile celui dintâi student român la Paris, mai importante: Argintăriile româneşti, L’avenir des Etudes byzantines, Generalităţi cu privire la studiile istorice, Icoana românească, Istoria literaturii româneşti, vol. III, Istoria universală, Miniaturi româneşti, Textes historique de Moyen-âge.

1934. În martie merge la Paris. Conferinţe la Sorbona, Societe de la Revolution française şi Colegiul Morat. În ţară şi străinătate întreţine legături cu regele Bulgariei, Gauthier, Cavallier, Berthot, M. Handelsmann, S. Charlety, Honnorat, H. Templerley, Al. Coville, O. Halecki, M. Lhéritier, H. de Montfort, Th. Masaryk, cardinalul Pacelli, Ed. Beneş, L. Barthou, Annen, S. Marcati, Guillaume de Jerphanion, Maubory, Hofwilwr, Keramopulos, Lambikis, J. Boşcovici, Balaşcev, Romain Coolus, Muny, Ostrovski, Alf. Lombard, ş.a. În ţară ţine conferinţe la Universitate, radio, Tinerimea română, Dalles, Cercul militar, Teatrul Naţional, Sinaia, Braşov, Şcoala de Război, Parlament (devine din nou deputat), Liga Culturală, Craiova, Institutul de cultură italiană, Institutul Francez, Academie etc. Dintre conferinţele ţinute la Academie cităm: Wilhelm de Kotzebue şi momentul de prefacere modernă a societăţii moldoveneşti, Ştiri despre Axinte Uricariul, Legături descoperite de M. Beza cu mănăstirile Meteorele din Tesalia, Testamentul doamnei Elina Cantacuzino etc.
Şi în anul acesta îi apar 40 de cărţi, dintre care: Vechea artă religioasă la români, Les arts mineurs en Roumanie, Byzance apres Byzance, Noi contribuţii la istoria bisericii noastre, Histoire de la vie byzantine, 3 vol., Istoria literaturii româneşti contemporane, vol. I-II, Istoria universală, Oameni care au fost, vol. I, Orizonturile mele, 3 vol., Le probleme danubien et les Roumains s.a.

Este mereu ameninţat de legionari.

Anul Cantemir

1935. În februarie pleacă la Paris, apoi la Roma, Florenţa, Perugia, Assisi şi Veneţia. În timpul anului are contacte cu: Paul Monod, Ercole, Chambrun, G. de Jerphanion, Del Vecchio, F. Lot, P. Henry, S. Gorciux, Sibourt, Guyot, Cassagnac, Paul Morand, J. Ancel, Ch. Diehl, Mario Roques, P. Collinet, Pinon, L. Halphen, H. Focillon, Grondijs,
Mc Kendy, J. Castenet, Denison Rose, G. Bertopi, Monboury, E. Gamillischeg, Paribeni ş.a.

În ţară participă la festivităţi de seamă: aducerea în ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir, Festivalul armenilor din România etc. Ia atitudine făţişă contra politicii lui Hitler, deşi este ameninţat mereu de către grupările fasciste. Conferenţiază la principalele foruri politice şi de cultură ale ţării, precum şi în oraşele Iaşi, Alexandria, Vălenii de Munte, Rm. Sărat, Chişinău, Târgovişte etc.

 Activitatea politică este îndreptată mai cu seamă spre combaterea fascismului, menţinerea păcii, dreptul fiecărui popor la libertate şi independenţă.

Dintre conferinţele ţinute în acest an cităm: France de Constantinopole et de Mores, Dezvoltarea ideilor sociale şi politice ale marii Revoluţii Franceze în România între 1830 şi 1859, Originea şi originalitatea dreptului român, Roma în cugetarea şi literatura românilor, O scrisoare a lui Ştefan Brâncoveanu, Două acte de închinare a unei mănăstiri către muntele Sinai, Trei generaţii în viaţa publică românească, Trei rare documente fanariote, Formularul fanariot, Antimisul mitropolitului Luca, Lope de Vega etc. Publică multe articole în presa vremii, română şi străină, ţine conferinţe la radio. Dintre cele 47 cărţi apărute în acest an cităm: Adevăr şi greşeală în scrierea istoriei, Cărţi reprezentative…, vol. V, Istoria lui Mihai Viteazul, 2 vol., Istorija rumuna i njihova civilizacige at sa rumunska, Memorii, vol. IV-V, La Place des Roumains dans l’histoire universelle, vol. I-II, Tradiţiile comerţului în regiunile dunărene etc. (Va urma) (Nicolae MAREŞ)