150 de ani de la naşterea marelui cărturar Nicolae Iorga, titan al culturii româneşti şi europene

CRONOLOGIE ŞI DATE ESENŢIALE (V)

Membru al Academiei de ştiinţe din Cracovia; vizita oficială în Polonia

1924. Până la 5 martie Nicolae Iorga s-a aflat în Franţa şi Elveţia. A conferenţiat la Sorbona, Asociaţia franceză pentru Societatea Naţiunilor. Are întrevederi cu preşedintele Franţei, Alexandre Millerand, cu Roger, Boyer, Fr. James, Al. Coville, Diurici, Th. Decasse, Raul Peret, Fougeres, G. Leygues ş.a. La Geneva conferenţiază la Universitate. În perioada 10-20 iunie face o călătorie în Polonia, unde are întrevederi cu Preşedintele ţării, vizitează Varşovia, Wilno, Poznan, Cracovia şi Lwow. Susţine mai multe conferinţe.

 La iniţiativa lui se ţine la  Bucureşti, începând din 10 aprilie, primul Congres internaţional de bizantinologie, care reuneşte savanţi de talia lui H. Gregoire, Graindor, Zeiller, Sir W. Ramsay, Peterson, N. P. Kondakov, P. Collinet, Pean, Ch. Diehl, Vulici, Kugeas, Guarnieri, L. Brehier, Puigy Cadafalch, Gay, Murko, Grunwald ş.a. Nicolae Iorga conferenţiază la Universitate, la Şcoala Superioară de Război, Camera Deputaţilor, Academie, Parlament, Ateneu, diferite instituţii culturale şi oraşe din ţară şi străinătate. Merge, de asemenea, în Moldova şi Transilvania. Dintre conferinţele ţinute în străinătate menţionăm: La probleme de l’abandon de la Dacie par l’empereur Aurelien, Concepţia românească a păcii, La penetration des idees de l’Occident dans le Sud-Est de l’Europe aux XVII-e et XVIII-e siecle, Le romantisme dans le Sud-Est de l’Europe, Aşezămintele din sud-estul Europei, Imperialismul în Orient, Regalitatea în sud-estul european, Arta populară românească, Choses d’Orient et de Roumanie (conferinţele ţinute în Polonia). La Congresul Internaţional de Bizantinologie ţine comunicările: Le grec dans les pays roumains, Documents de grec vulgaire şi Les Origines de l’iconoclasme. La Academie ţine mai multe comunicări: Comemorarea lui Jules Michelet, Un cioban dascăl din epoca de tranziţie a culturii noastre, Domniţa Anca şi patronagiul ei literar, O prigonire politică sub fanarioţi, Cea dintâi istorie universală tipărită în Transilvania, Moşiile familiei Beldy din Ţara Românească etc. Conduce în ţară mai multe publicaţii ştiinţifice şi periodice de popularizare. În acest an îi apar 21 de lucrări în volume, dintre care menţionăm: Breve histoire des Croisades, Cărţi reprezentative din viaţa omenirii, vol. I, Le Danube d’Empire, Trei drame, Istoria românilor, manual, Note Polone, Polska a Rumunja, La Roumania Danubienne et les barbares, La Roumanie pittoresque.

Conferenţiază la Societatea Naţiunilor

1925.  Merge în Franţa, prin Italia, pentru a-şi susţine cursurile la Sorbona. Conferenţiază la Academia Franceză, la Societatea Naţiunilor, la Bruxelles, la Universitatea Regală din acelaşi oraş, la Geneva, la Milano, la Veneţia. I se conferă titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Strasbourg. Activitate politică intensă. Întrevederi cu personalităţi ale vieţii europene precum: H. Berthelot, G. Doumergue, P. Collinet, Boyer, M. Unamuno, Puig, Henri Berr, Coije, Appell, Aulard, Cuq, C. Huysmans, regele Belgiei, cardinalul Mersier, Charlety, Pittard, A. Chamberlain, Ed. Beneş, E. Venezelos, I. Duici, Martin, H. Focillon, Benedite, J. Carco-pino, I. Duguit etc. În ţară, desfăşoară o intensă activitate politică şi culturală, conferinţe la Sighişoara, Blaj, Timişoara, Craiova, Sinaia, Odorhei, Tg. Neamţ, Braşov, Piatra Neamţ, Bacău, Focşani, Vălenii de Munte, Galaţi, Râmnicu Sărat, Bârlad, Vaslui, Oradea.

Dintre comunicările făcute în străinătate amintim: Les ecrivains realistes en Roumanie, comme temoins du changement de milieu XIX-e siecle, Le commerce de l’Europe du Sud-Est en l’epoque moderne, Les origines et l’etat actuel des nationalites dans la Grande Roumanie, Les grandes figures de l’Histoire Roumanie, Sensul social al cruciadelor, Rase şi politică în Sud-Estul european, Definiţia literaturii bizantine, Sensul literaturii bizantine, Perioadele literaturii bizantine, I Genovezi nel Mar Nero, Comuna italiană şi comunitatea rurală balcanică.

Dintre comunicările făcute la Academia Română cităm: Trei călători în ţările româneşti: Carony, Rey, Kunisch, Originea „Luceafărului” lui Eminescu, Lucrări noi despre Chilia şi Cetatea Albă, Un prinţ portughez cruciat în Ţara Românească a sec. XV, O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi etc. Tot anul acesta îi apar în volume 44 de lucrări, precum: Chants populaires roumains, Documente de pe valea Teleajenului, Histoire des Etats Balcaniques, History of Roumania, Istoria comerţului românesc, 2 vol., Istoria literaturii româneşti, vol. I, Istoria literaturilor romanice, Istoria poporului românesc, vol. II, O istorie a lui Mihai Viteazul, Istoria românilor pentru poporul românesc, La litterature populaire, Une nouvelle histoire…, Oraşele oltene şi mai ales Craiova, Les plus anciens etats slavo-roumains, Scrisori de boieri, Viaţa lui Constantin Vodă Cantemir. A construit vila de la Sinaia (arhitect: Toma T. Socolescu) şi, mai târziu, de la Mangalia.

Deputat de Sibiu şi Covurlui

1926. Începe anul cu conferinţe la Sorbona, Academia de inscripţii, Societatea Amis de la Roumanie, Societatea Naţiunilor, Institutul Carnegie, Societatea Amicii Universităţii etc. Prin Hamburg merge în Copenhaga. Întrevederi politice mai ales. Din Danemarca merge în Suedia. Pretutindeni primiri elogioase. Din Suedia, prin Hamburg, Köln, ajunge la Paris apoi la Geneva, unde Universitatea îi conferă titlul de Doctor Honoris Causa. Vizitează Viena, Florenţa, Ravena, Veneţia, după care se reîntoarce în ţară. Dintre personalităţile cu care are contacte directe menţionăm: Louis Martin, P. Lapie, Ch. Diehl, Theodore Renach, Ch. Bemont, Abel Lefranc, Merriman, Ch. Rist, P. Collinet, Saint-Aulard, Chaptal, Godet, Spalaicovici, F. Brunot, Holeaux, Desjardins, O. Halecki, Eisenman, Moltke, Sandfeld, Stensgard, Nitsson, Psilander, Nathan Sonderblone, Westrin, Pittars, Chapuisat, E. Drummod ş.a. A ţinut de asemenea mai multe conferinţe cu acest prilej, dintre care menţionăm: Les voyageurs françaises dans l’Orient europeen, La societe roumaine du – XIX-e siecle dans le theâtre roumain, Les origines et l’etat des nationalites dans la Grande Roumanie, Curente occidentale în arta Sud-Estului european, Charles XII-e a Bender, L ‘art prehistorique du Sud-Est de l’Europe et la Suede, Romaniile în Sud-Estul european, Patriarhul Fotie, Romanitatea în Balcani etc. În ţară are o activitate politică intensă. Este ales deputat de Sibiu şi Covurlui. Vizitează şi conferenţiază în mai multe localităţi ca: Blaj, Cetatea de Baltă, Vălenii de Munte, Râmnicu Sărat, Galaţi, Focşani, Turnu-Măgurele, Simeria, Deva, Haţeg, Peşteana, Gura Sadului, Brad, Focşani, Craiova, Petroşani, Hunedoara, Orlea, Chişinău, Sinaia, Cernăuţi etc. Dintre comunicările făcute la Academie cităm: O tipăritură românească la Uppsala, Ştiri nouă despre biblioteca Mavrocordaţilor, Cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal (1408), Foaia de zestre a unei domniţe moldovene din 1787 şi exilul veneţian al familiei sale, Noi acte româneşti la Sibiu, Monumente istorice şi Informaţii germane despre România şi Basarabia pe la 1860-1870. În volume îi apar 25 de titluri precum: Les conflicts balcaniques, L’Église autocefale de Roumanie, Éssai de synthese de l’histoire de l’humanite, vol. I, Începuturile învăţământului superior, Medaillions d’histoire litteraire byzantine, vol. I, Inscripţii şi zapise de meşteri români, Viaţa românească în Ardeal etc.

La Lille i se conferă medalia Societăţii de geografie

1927. Până la jumătatea lunii martie Nicolae Iorga se află în străinătate. Predă la Sorbona, Facultatea de teologie protestantă etc. Vizitează Paris, Madrid, Sevilla, Granada, Catalonia, Narbonne, Tarascon, Marsilia, Torino, Monaco, Monte Carlo, Vintimille, Roma, Rocca di Papa, Marino, Ostia, Neapole, Pompeiul etc. Are întrevederi cu numeroase personalităţi ca: prinţul Carol, Eugene Coqelle, contele Theiller de Poncheville, Ch. Bemont, Petit Dutaillis, Brunel, consulul Lanuza, Canaleias, E. Pais, Erico Ferri, Del Vecchio, ambasadorul Franţei Bernard, papa Pius al X-lea, Bottazi, Girardi, senatorul Conti etc. Dintre conferinţele ţinute cu aceste ocazii menţionăm: Les voyageurs orientaux en France, România economică, Adevărata schismă a Răsăritului de Apus, Ţara latină cea mai depărtată: România, Sinteza românească în latinitate, Aspecte pitoreşti din România, Italia de Sud şi România: raporturi şi influenţe, Italia şi România etc. Se reîntoarce în ţară pentru câteva zile pentru a pleca apoi la Belgrad, unde avea loc al II-lea Congres internaţional de bizantinologie. Ţine comunicările: Y a-t-il eu un moyen-âge byzantin? Une source negligee de la prise de Constantinople. Are întrevederi cu Millet, A. Heisenberg, C. Tagliavini, J. Zeiller, L. Brehier, P. S. Salville, E. Gerland, M. Murko, M. Ibrovac, H. Pernot, Smets, P-uig Moyse. P. Collinet, L. Reau, Kubitschek, V. M. Radovanovici ş.a. În ţară desfăşoară o intensă activitate politică. Conferenţiază în oraşele Tg. Mureş, Gheorghieni, Miercurea Ciuc, Braşov, Roşiori de Vede, Turnu Măgurele, Alexandria, Galaţi, Craiova, Tg. Jiu, Curtea de Argeş, Câmpina, Cluj, Zalău, Carei, Constanţa, Tr. Severin, Botoşani etc. Dintre comunicările făcute la Academia Română cităm: Încă un portret al lui Mihai Viteazul, Ultimele scrisori din ţară către Nicolae Bălcescu, Imperiul cumanilor şi domnia lui Băsărabă, O gospodărie moldovenească la 1777, Brodnicii şi românii ş.a. Dintre cele 34 cărţi publicate în acest an cităm: Noi acte româneşti la Sibiu, Contribution catalanes a l’histoire byzantine, Essai de synthese, vol. II, Guide historique de la Roumanie, vol. I, Istoria poporului românesc, vol. III-IV, Istoria industriei la români, Războiul de Independenţă 1877-1878 ş.a.

1928. În prima parte a anului pleacă în Franţa pentru a susţine cursuri la Sorbona şi la Institutul francez de limbi orientale. Merge apoi în Spania, unde ţine conferinţe la Residencia de Estudiente, Circolo Filologico ş.a. Vizitează Madrid, Lisabona, Evora, Coimbra, Porto şi Milano. Are întrevederi cu regele Spaniei, Santos Bastos, Raymond Bernard ş. a. Dintre conferinţele ţinute în străinătate amintim: France de Cypre, Slavii în Peninsula Balcanică, Le decouvertes de la Commission des monuments historique de Roumanie, Rapports italo-orientaux dans l’art du Moyen-âge, Legăturile politice între Spania – România şi Turci, Espagne et Roumanie,
As vias de penetracao de latinidade no suerte da Europa e en especial na Romania, Piemontul şi Lombardia românilor. Revine pentru scurt timp în ţară, fiind ales deputat de Ismail. Ţine comunicări la Academie şi Universitate, interpelări la Cameră şi Parlament. Este ales membru al Institutului regal veneţian de ştiinţe. La 7 august pleacă la Oslo pentru a participa la Congresul internaţional de istorie. Îi întâlneşte în drumurile sale pe H. Koht, Baudrillart, Brandi, H. Pirenne, Kidder, Vulici, Fedele, Puig, Mikkola, Rostovţev, Y. Page, H. Temperley, A. Dopsch, Gallavresi, Ch. Bemond, Pokrovski, J. Holland, Rose, Zelinski. G. Glotz, Susta, Curman, Hildebrand, E Collin, Wigman, Quensel, H. Hauser ş.a. Către sfârşitul anului vizitează Oslo, Stockholm şi Berlin. În ţară îşi continuă şirul de conferinţe în oraşele Chişinău, Târgovişte, Sinaia, Văleni, Constanţa, Craiova ş.a. Dintre comunicările făcute la Academie cităm: Din originile politicianismului român, Francmasoni şi conspiratori în Moldova sec. XVIII, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, Informaţii spaniole despre Războiul nostru de Independenţă, Cronicile turceşti ca izvor pentru istoria românilor, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos, Un boier de provincie în timpul Eteriei şi a Regulamentului Organic, Comemorarea lui Francesco Petrarca şi Administraţia de ieri şi de mâine. Conducea 11 periodice şi a tipărit în acest an 44 de cărţi, dintre care menţionăm: Cărţi reprezentative din istoria omenirii, vol. II, Essai de synthese…, vol. III-IV, Guide historique de Roumanie, Istoria Bisericii româneşti, vol. I-II, La litterature historique roumaine, Livres populaires dans le Sud-Est de l’Europe, Quelques observations sur l’histoire de Byzance, Die beiden Schwestern, Storia dei Rumeni e della loro civilite, Prin vremuri etc.

Savantul înfiinţează Casa Romena din Veneţia – prezenţă românească până în zilele noastre

1929. În ianuarie se află la Paris, unde a predat cursuri la Sorbona, apoi la Universitatea din Lille, Institut d’Art et d’Archeologie, Faculté libre de theologie protestante (aici este numit Doctor Honoris Causa), Societatea de istorie modernă. La întoarcerea în ţară trece prin

Veneţia, unde înfiinţează Casa Romena. Printre cursurile şi conferinţele ţinute se numără: L’Armenie et la France pendant les Croisades, L’Armenie de Susignan, La civilisation armeno-francaise, La creation réligieuse du Sud-Est europeen, Ce poate interesa în România, Les Chateaux Occident aux en Roumanie, Histoire du Protestantisme en Roumanie, Un ecrivain critique autrichien des debuts de la grande guerre: Baernreither. Se reîntoarce în ţară pentru scurt timp. Este numit rector al Universităţii din Bucureşti. Conferenţiază la Teatrul Naţional, Parlament, Academie, Cluj, Curtea de Argeş, Vălenii de Munte. În luna mai pleacă la Veneţia pentru a participa la şedinţa Comitetului istoricilor. Se reîntoarce prin Roma. Va reveni în Italia în august, împreună cu cursanţii de la Vălenii de Munte, când va vizita Triest, Veneţia, Padova. În noiembrie, prin Veneţia şi Genova, merge la Barcelona pentru Congresul Internaţional de Istorie a Spaniei. Ţine comunicările: Arta românească, Orient şi Occident, Un pretendent român la Madrid, Rapports entre l’Espagne et les Roumains, Byzance. Are contacte cu personalităţi de seamă ale vieţii politice şi culturale: Capart, prinţul de Rohan, Ch. Diehl, F. Brunot, Guillaume, Collas, P. Labbe, P. Orsi, P. Fedele, G. Glotz, Fridmann, H. Koht, M. Lheritier, G. Gentile, Del Vecchio, G. Cardinalii, E Rossi, R. Riccardi, E. Levi, G. Bertoli, J. Perrin, Puig, Nicola d’Olwer, Valls, Finke, Mayer-Lubke, Brandi, Paul Paris, Ballesteros, Curman, Rubio y Lluch etc. Dintre comunicările ţinute la Academie cităm: Originea moldovenească a lui Enăchiţă Văcărescu, Între domnii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, Zugravi noi şi vechi, Există o scrisoare de trădare a lui Mihai Viteazul?, Originea lui Ştefan Răzvan, Petrecerea lui Vasile Lupu la Constantinopol, Octoihul diaconului Lorinţ. În cursul anului i-au apărut şi 41 de cărţi, dintre care: Di alcune formazioni popolari romane, Art et litterature des Roumains, Cărţi reprezentative, vol. III, Definir „Byzance”, Faptă şi suferinţă în Ardeal, Istoria armatei româneşti, vol. I, Istoria literaturii româneşti, Istoria Românilor, Istoria românilor prin călători, vol. III, Istoria Românilor şi a civilizaţiei lor, Probleme de istorie universală, Scrisori domneşti din arhivele de la Stockholm. (Va urma) (Nicolae MAREŞ)