George (Gogu) Constantinescu s-a născut la 4 octombrie 1881, la Craiova, şi a fost un inginer roman, inovator, inventator (cu circa 400 de brevete de invenţie, patentate în SUA, Danemarca, Elveţia, Austria, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, România etc), om de ştiinţă complex, specialist în teoria vibraţiilor, aerodinamică, mecanica fluidelor, membru al Academiei Române. A trăit cea mai mare parte a vieţii sale în Regatul Unit al Marii Britanii.
A pus baza teoriei sonicităţii, care permite folosirea compresibilităţii lichidelor (sau fluidelor în general) pentru a transmite putere prin vibraţii (oscilaţii), prin folosirea modelelor matematice existente în domeniul electricităţii. Compresibilitatea lichidelor este în general ignorată în manualele de fizică deoarece pentru majoritatea aplicaţiilor practice efectul lor este neglijabil iar complexitatea includerii lor ar fi prea mare pentru efectul minor pe care îl au. În America i-au fost refuzate primele brevete deoarece conducerea institutului de patente a considerat nerealizabile invenţiile, tocmai datorită teoriei incompresibilităţii lichidelor.
A participat activ la construcţia de avioane englezeşti, tip Bristol, înainte de Primul Război Mondial. Printre alte realizări ale sale se mai numără şi un dispozitiv de tragere printre palele elicei, indiferent de turaţia acesteia şi tunul sonic, convertorul Gogu Constantinescu, respectiv, o cutie de viteze automată pentru automobile şi locomotive fără ambreiaj şi roţi dinţate; primul hidroglisor (care a fost materializat în jurul anilor 1970 de către ruşi). În Anglia, descoperirile sale au fost considerate de importanţă comparabilă cu cele ale contemporanilor săi: Einstein, Edison, Kelvin sau Marie Curie. În acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar The Times publica următorul articol: „Vice Mareşalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu Constatinescu în Sonicitate (transmiterea puterii prin vibraţii), dată la Politehnică, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Ținutului Londrei. Sir John Maitland a spus că datorită d-lui Constatinescu şi dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deţinut supremaţia peste germani în aer, aşa cum am făcut-o”.
Un mic calcul ne arată că de la apariţia primei sale invenţii (1907), până la data trecerii în eternitate (1965), George (Gogu) Constantinescu a realizat câte un brevet la mai puţin de două luni.
A murit la 11 decembrie 1965, în Coniston (Cumbria), Marea Britanie.
Cu toate că opera lui Gogu Constatinescu este de o valoare inestimabilă, ea nu a fost cunoscută îndeajuns, în bună parte datorită caracterului ei secret dat de utilizările preponderent militare, iar, pe de altă parte, din cauza puţinelor publicaţii referitoare la aceasta. Astfel, primul volum despre acest mare inventator a fost publicat în 1918 la Londra, într-un număr limitat de exemplare, dar a fost declarat imediat ca „secret” de către guvernul Marii Britanii, din cauza explicaţiilor pe care le avea referitor la noua teorie în domeniul armelor şi a mijloacelor de război.
Recunoaşterea lui Gogu Constantinescu pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică The Graphic în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalităţi ştiinţifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Marie Curie etc.
Domeniile atinse de geniul lui Gogu Constantinescu au fost foarte diverse, realizările practice fiind impresionante. Inventatorul roman a promovat utilizarea betonului armat. Era o sarcină grea, deoarece metoda dăduse rezultate dezastruoase în alte părţi ale Europei, cum ar fi podul Celestial Globe, de la Expoziţia Universală din Paris din 1900, şi hotelul Black Bear din Basle, din 1903. În 1904-1905 Gogu Constantinescu a elaborat o teorie originală a betonului armat, fiind printre primii care l-au folosit în construcţia clădirilor din România. Gogu Constantinescua construit astfel primul pod de beton armat cu traverse drepte din România, în anul 1906, a consolidat cupola Palatului Parlamentului (care suferise deplasări şi fisurări), cu toată opoziţia fostului său profesor, Anghel Saligny. Dintre clădirile construite de Gogu Constantinescu putem menţiona: Cazinoul din Constanţa, Castelul de apă de la Periş, podurile de peste râul Siret de la Adjud, Răcătău, Roman, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanţa (Moscheea Carol I).
Anul 1914 a fost anul în care a descoperit şi a fundamentat noua ştiinţă a sonicităţii (Teoria Sonicităţii), care permite folosirea compresibilităţii lichidelor (sau fluidelor în general, prin unde de presiune) pentru a transmite putere prin vibraţii (oscilaţii), prin folosirea modelelor matematice existente în domeniul electricităţii. A aplicat Teoria Sonicităţii în dezvoltarea mai multor invenţii: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, caloriferul sonic ş.a.. A demonstrat efectul termic al sonicităţii prin realizarea primului calorifer sonic.
Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea ilustrului nostru compatriot (în anul 2006), s-a încercat umplerea golului de informare privind realizările sale prin apariţia a trei lucrări semnificative: Inventeurs de genie. Gogu Constantinescu, Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2006, Tratat de Teoria Sonicităţii, (600 pagini) şi Integrala Invenţiilor (4 volume, cu peste 2000 pagini), Editura Performantica a Institutului Naţional de Inventică, Iaşi 2006 (lucrări apărute cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică).
Sperăm că prin această repunere în valoare a eminentei cariere a strălucitului inventator Gogu Constantinescu să valorizăm şi noi adevărata noastră istorie şi să ne respectăm înaintaşii.
Surse: wikipedia.org; gogu-constantinescu.ro; rightworlds.ro; aero.pub.ro; Barnes, C. H. Bristol Aircraft since 1910. London: Putnam, 1964; Geneza unei ştiinţe şi celebritatea savantului George (Gogu) Constantinescu, Univers ingineresc, anul XXII, nr. 16 (494), 16-31 august 2011 (George V. GRIGORE)
Numărul 808
